Henri Jules, Prinț de Condé

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Henric al III-lea de Bourbon)
Henri Jules
Prinț de Condé

Henri Jules cu tatăl său, le Grand Condé
Date personale
Nume la naștereHenri Jules de Bourbon
Născut29 iulie 1643(1643-07-29)
Paris, Franța
Decedat (65 de ani)
Paris, Franța
PărințiLudovic al II-lea de Bourbon
Claire-Clémence de Maillé
Căsătorit cuAnne Henriette de Bavaria
CopiiMarie Thérèse, Prințesă de Conti
Louis, Prinț de Condé
Anne Marie, Mademoiselle de Condé
Louise Bénédicte, Ducesă de Maine
Marie Anne, Ducesă de Vendôme
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[1] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriprinț
Familie nobiliarăCasa de Bourbon
Semnătură

Henri Jules de Bourbon, Prinț de Condé (29 iulie 16431 aprilie 1709) a fost Prinț de Condé din 1686 până la decesul său. La sfârșitul vieții a suferit de licantropie și a fost considerat nebun.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Prințul Henri Jules

Henri Jules a fost fiul cel mare al Prințului de Condé, Ludovic al II-lea și a soției acestuia, Claire-Clémence de Maillé. A fost singurul moștenitor al enormei averi și a proprietăților Condé. Mama sa, Prințesa Claire-Clémence de Maillé-Brézé, era nepoata cardinalului Richelieu. A fost botezat la biserica Saint-Sulpice din Paris în ziua nașterii. Primii trei ani din viață, în timp ce tatăl lui era duce d'Enghien, el a fost cunoscut la curte drept duce d'Albret. După decesul bunicului său, el a moștenit titlul de duce d'Enghien. Ca membru al casei regale de Bourbon, el s-a născut prinț de sânge.

De-a lungul celei mai mari părți a vieții sale, Henri Jules a fost instabil mental. El a fost un om scund, urât, desfrânat și brutal, nu numai "repulsiv în aparență" ci "blestemat cu un temperament atât de violent încât era periculos să-l contrazici".[2]

A fost bine educat însă a avut un caracter răutăcios. O posibilă mireasă care a fost luată în considerare pentru el a fost o verișoară îndepărtată, Élisabeth Marguerite d'Orléans, fiica lui Gaston d'Orléans. Totuși, căsătoria nu s-a materializat.

În cele din urmă s-a căsătorit cu Prințesa Palatină Anne Henriette în capela de la Palatul Louvre din Paris, în decembrie 1663. Mireasa era fiica lui Eduard, Prinț Palatin. Mama ei era Anna Gonzaga. Cuplul a avut zece copii. Tânăra prințesă a fost remarcată pentru natura ei pioasă, generoasă și de caritate. Mulți la curte au lăudat-o pentru atitudinea ei foarte susținută față de soțul ei dezagreabil. În ciuda calităților sale bune, Henri Jules, care a fost predispus la mari furii, și-a bătut de mai multe ori liniștita sa soție.

În plus, Henri Jules a avut o fiică nelegitimă cu Françoise-Charlotte de Montalais. Copilul, Julie de Bourbon, a fost cunoscută sub diferite nume ca Julie de Bourbon, Julie de Guenani sau Mademoiselle de Châteaubriant. Ea a fost recunoscută în 1693 când ea avea 25 de ani. Julie a murit la 10 martie 1710, la vârsta de 43 de ani.

Henri Jules a fost succedat de singurul său fiu, Louis, Prinț Condé.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Williams, H. Noel (). „Love Affairs of the Condé family”. Love Affairs of the Condé family. pp. 268–280.