Harry Martinson

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Medalia Premiului Nobel

Harry Martinson Nobel prize medal.svg

Johansson Martinson.jpg
Harry Martinson și Ivar Lo-Johansson (dreapta)
Naștere 6 mai 1904
Jämshög, Blekinge, Suedia
Deces 11 februarie 1978 (73 de ani)
Stockholm, Suedia
Ocupație poet, romancier, eseist
Naționalitate suedez Suedia
Activitatea literară
Specie literară poezie, roman, eseu
Note
Premiul Nobel pentru Literatură, 1974

Harry Edmund Martinson (n. 6 mai 1904, Jämshög, Blekinge, Suedia, d. 11 februarie 1978, Stockholm) a fost un scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974, împreună cu Eyvind Johnson.

Motivația Juriului Nobel a fost următoarea: „pentru o creație scriitoricească prin care captează picătura de rouă și oglindește în ea Cosmosul”.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Harry Martinson s-a născut în 1904 la Blekinge, într-o familie foarte săracă. Tatăl său a decedat în 1910, iar un an mai târziu, mama sa emigrează în America, lăsându-și copiii în grija comunei, care-i încredințează unor familii pentru a-i crește. Singurul său refugiu a fost școala. Câțiva ani a vagabondat prin Suedia, iar la 16 ani s-a îmbarcat marinar la Karlskrona, navigând șase ani pe mările lumii și practicând diverse meserii în diferite țări. Toți acești ani de muncă în cele mai diferite ambianțe a constituit o sursă de inspirație pentru primele lui lucrări literare, două volume de proză (Resor untan mål (Călătorii fără țel), {1932} și Kap Farväl (Capul Adio), {1933})[2] ..

În jurul anului 1930, a apărut în viața culturală a Suediei un grup de scriitori care pornesc lupta împotriva poeziei de idei. Din inițiativa lui Artur Lundkvist se editează o antologie de poezie intitulată sugestiv Fem unga (Cinci tineri). În afară de Harry Martinson și de Artur Lundkvist, mai fac parte din acest grup Gustav Sandgren, Eric Aslund și Josef Kjelgren. Dintre cei cinci tineri, cel mai talentat a fost Martinson. El continuă tradiția liricii naturii, începută de Linné, fiind unul dintre primii „creatori de limbă” suedezi[2] .

În 1929, s-a căsătorit cu Moa Martinson, o scriitoare suedeză, pe care a cunoscut-o la redacța ziarului anarhist Brand. Ei au divorțat în 1940, ca urmare a opiniilor politice diferite, în special, vis-à-vis de URSS. Harry Martinson s-a recăsătorit, în 1942, cu Ingrid Lindcrantz.

În august 1934, a participat la Congresul scriitorilor de la Moscova - excursie la modă printre scriitorii de stânga din acel timp.

Opera[modificare | modificare sursă]

Romane[modificare | modificare sursă]

  • Resor untan mål (Călătorii fără țel), {1932}
  • Kap Farväl (Capul Adio), {1933}
  • Nässlorna blomma (Floarea de urzică), {1935}
  • Vägen ut, {1936}
  • Vägen till Klockrike (Drumul spre Calea-ntoarsă), {1948}

Poezii[modificare | modificare sursă]

  • Spökskepp, (1929)
  • Aniara, (1956) (poeme cosmice)

Eseuri politice[modificare | modificare sursă]

  • Verklighet till döds (Realitatea care ucide)[3]

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Cquote2.svg Harry Martinson este unul dintre cei mai mari scriitori lirici ai Suediei și importanța lui constă în reînoirea limbajului poetic și a imagisticii. Are un stil foarte personal, caracterizat prin spontaneitate și caracter direct, concentrare, asociații fulgerătoare și o îndrăzneață folosire a imprevizibilului. Poeziile despre copilăria lui și despre natură sunt surprinzător de concrete și marcate de o candoare nefalsificată, contrabalansate de erudiția și calitățile sale de vizionar - vasta sa perspectivă privind înapoi, spre istorie, și înainte spre Cosmos Cquote2.svgPeter Graves

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură, Almanah Contemporanul, 1983, p. 527.
  2. ^ a b Laureații Premiului Nobel pentru Literatură, Almanah Contemporanul, 1983, p. 528.
  3. ^ Dicționar Enciclopedic, 200, Vol.IV. L-N, Ed. Encicliopedică București, pag. 202.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Harry Martinson