Hachiko: A Dog's Story

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Hachiko: A Dog's Story (sau Hachi: A Dog's Tale) este un film american din 2009, bazat pe povestea adevărată a câinelui Hachikō.

Filmul Hachiko: A Dog’s Story , în regia lui Lasse Hallstrom și avându-l în rolul principal pe Richard Gere, este o dramă inspirată dintr-o poveste reală, petrecută în Japonia în prima parte a secolului XX. Personajul lui Richard Gere, profesorul Parker Wilson găsește într-o zi, coborând din tren, un cățeluș pe care se hotărăște să-l ducă acasă și să-l păstreze, formând un cuplu de nedespărțit. Câinele vine în fiecare zi la gară, la aceiași oră pentru a-și aștepta stăpânul, ajungând să îl cunoască toată lumea.

Personajele principale sunt profesorul și câinele găsit în gară. La început, știind că soția sa nu va fi de acord cu păstrarea lui, pune anunțuri prin oraș. Totul ia însă o altă întorsătură când chiar ea le zice unor doritori că animalul găsit are deja o familie, pe cea a ei, chiar dacă Hachi i-a distrus o machetă la care a lucrat luni de zile. Cel mai bucuros de această decizie este, binențeles, profesorul. Câinele se atașează foarte mult de cel care l-a găsit, atât de mult încât își însoțește în fiecare dimineață stăpânul la gară și îl așteaptă în fiecare seară pe peron să se întoarcă de la locul de muncă. Într-o zi nefastă însă profesorul suferă un accident cerebral și decedează, neîntorcându-se niciodată acasă cu trenul. Timp de 9 ani Hachiko merge zi de zi la stația de cale ferată pentru a-și întâmpina stăpânul, uimindu-i pe localnici prin devotamentul lui și predându-le acestora o lecție despre iubire și compasiune.

Dincolo de această poveste , început este cel care reușește să mențină interesul viu pe tot parcursul acțiunii. Filmul începe într-o sală de clasă, unde niște copii vorbeau despre eroii lor. Printre aceștia se numără și nepotul profesorului, care vorbește despre povestea minunată a bunicului său și a lui Hachiko, eroul despre care a ales să vorbească. Este interesant faptul că deși spune că nu a mai ajuns să-și cunoască bunicul fiindcă a murit când el era foarte tânăr, atunci când aude povestea despre el și Hachiko, simte de parcă îi cunoaște.