H. L. A. Hart
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
H. L. A. Hart (Herbert Lionel Adolphus Hart) (1907-1992) este perceput ca poate cel mai important filosof al dreptului al secolului XX, aceasta în principal datorită operei sale fundamentale A Concept of Law , în care a dezvoltat teoria pozitivismului legal în cadrul teoretic al filosofiei analitice. El a fost profesor de jurisprudenţă la Universitatea Oxford.
Cuprins |
[modifică] Viaţa şi Opera
[modifică] Viaţa
[modifică] Opera
Definition and Theory in Jurisprudence (1953)
Causation in the Law (with Tony Honoré) (1959)
The Concept of Law (1961)
Law, Liberty and Morality (1963)
The Morality of the Criminal Law (1964)
Punishment and Responsibility (1968)
Essays on Bentham: Studies in Jurisprudence and Political Theory (1982)
Essays in Jurisprudence and Philosophy (1983)
[modifică] Realizări filosofice
[modifică] Pozitivismul legal
[modifică] Legea juridică
[modifică] Indeterminarea legii
Potrivit lui Hart, în cazurile dificile ( hard cases) legea este indeterminată şi un judecator ce se pronunţă în astfel de cazuri trebuie să dea dovadă de discreţie. Argumentul lui Hart se desfasoara astfel:
(1) Legea e constituită din norme juridice formulate in termeni generali.
(2) Toţi termenii generali au „open texture” : ei conţin un miez al cărui înţeles este împământenit, şi o periferie unde înţelesul termenilor nu mai este determinat. ( „Oricare mijloc, precedentul sau legiferarea, este ales pentru comunicarea standardelor de comportament, acestea, oricât de bine ar funcţiona pentru marea majoritate a cazurilor simple, se vor dovedi, atunci când aplicarea lor este pusă la îndoiala, indeterminate; vor prezenta ceea ce s-a numit open-texture.[1])
(3) Întotdeauna vor exista cazuri ce nu vor cădea in aria miezului înţelesului termenilor legali ce există in normele juridice.( termenii juridici sunt şi ei caracterizaţi de open-texture datorită faptului că legiuitorii suferă de cunoaştere limitată şi de determinarea limitată a scopului legiferării; ei un pot anticipa toate situaţiile posibile ce pot apărea sub o anumită reglementare şi nu au scopuri bine determinate in legatură cu aceste situaţii.”Legislatorii umani nu pot avea o cunoastere a tuturor combinatiilor posibile a circumstantelor pe care viitorul le poate aduce.” [2] )
(4) Astfel aceste cazuri sunt din punct de vedere juridic indeterminate.
(5) Deci, judecătorii nu pot decide astfel de cazuri pe baze juridice.
(6) Astfel „curţile trebuie să decidă astfel de cazuri nu pe motive legale ci de altă natură, morale sau politice de exemplu, ceea ce înseamnă că judecatorul trebuie să exercite discreţie judiciară şi să facă, să legifereze, mai degrabă decât să aplice, legea.” [3]
Hart ilustrează această argumentare printr-un exemplu destul de simplu: legislatorul dă o lege prin care interzice intrarea vehicolelor in parcuri; termenul de „vehicol”, in opinia lui Hart, are in acest context un miez al înţelesului său împământenit ce se referă la maşinile si motocicletele cetăţenilor, astfel, regula interzicându-le acestora să intre in parcuri cu ele; însă, o serie de alte vehicole, cum ar fi vehicolele poliţiei, bicicletele, salvarea, au un înţeles ce se incadrează în zona de periferie a înţelesului termenului, şi deci in cazul lor nu este clar dacă regula se referă şi la ele sau nu, dacă cad sau nu sub incidenţa regulii. Un judecator care decide în astfel de cazuri aflate la periferie trebuie deci să facă o alegere mai mult sau mai puţin arbitrară cu privire la ce anume presupune aceasta regulă. Astfel o dispută juridica apare in momentul in care nu exista un consens cu privire la modul in care trebuie să fie interpretat un termen juridic.
[modifică] Legea şi moralitatea
[modifică] Legături externe
1. http://www.law.ox.ac.uk/jurisprudence/hart.shtml
2. http://www.lse.ac.uk/collections/mannheim/publications/lacey3.htm
3. http://www.angelfire.com/md2/timewarp/hart.html
[modifică] Note
- ^ H.L.A. Hart, “Concept of Law”, New York: Oxford University Press, 1961 , pag. 124
- ^ H.L.A. Hart, “Concept of Law”, New York: Oxford University Press, 1961 , pag. 125
- ^ David O. Brink Legal Theory, Legal Interpretation, and Judicial Review , in Philosophy and Public Affairs vol . 17, no. 2 ( Spring, 1988), pp. 107
