Graal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Graalul Sfânt, de Dante Gabriel Rossetti

Graalul, în legendele mistice ale evului mediu, era un vas în care Iosif din Arimateea ar fi strâns sângele lui Iisus. Se credea că acest vas ar fi fost făcut dintr-o singură piatră prețioasă și că ar fi fost înzestrat cu puteri miraculoase. În literatura cavalerească a evului mediu, povestirea aventurilor imaginare ale cavalerilor plecați în căutarea "Sfântului Graal" reprezintă un ciclu foarte întins. Legenda a fost reluată de Richard Wagner în opera sa Parsifal.

Diversele romane cavalerești ale Graalului îl prezintă pe acesta sub forma unor diferite obiecte: o cupă sau un potir, o relicvă a Prețiosului Sânge al lui Hristos, un ceaun al belșugului, o tipsie de argint, o piatră căzută din Ceruri, un vas, o sabie, o suliță, un pește, o porumbiță purtând în cioc o ostie pentru sfânta cuminecătură, o lance albă însângerată, o carte sau o evanghelie secretă, mană cerească, o lumină orbitoare, un cap tăiat, o masă și multe altele. Adevărul despre Graal este că ia diferite forme.[1]

În Le Conte du Graal, a lui Chrétien de Troyes, Graalul este o tavă pe care se află o singură anafură pentru sfânta cuminecătură.[1]

În povestirea lui Robert de Boron, un poet burgund care a scris în perioada 11911200 romanul cavaleresc Joseph d'Arimathie (Iosif din Arimatea) Graalul este prezentat ca fiind potirul folosit de Iisus la Cina cea de Taină.[1]

În Queste del Saint Graal, scrisă în 1215 de un călugăr cistercian, este farfuria din care Iisus a mâncat mielul pascal și în care acum se găsește anafură pentru sfânta cuminecătură.[1]

În lucrarea Parzival, scrisă de Wolfram von Eschenbach între 1197 și 1210, Graalul este o piatră pură și luminoasă, căzută din cer.[1]

În romanul cavaleresc anonim Perlesvaus, el este descris ca cinci lucruri diferite.[1]

Nu există o singură poveste a Graalului și nici măcar un singur Graal. Graalul i se poate arăta altfel fiecăruia care îl caută. Poate fi un obiect pământesc, care poate fi, sau nu, dotat cu sacralitate; poate fi și, pur și simplu, obiectivul unei căutări spirituale.[1]

Legendele privitoare la Graal par a fi posterioare nașterii creștinismului. Celții cunoșteau deja existența unui obiect sacru numit "Graal" pe care și-l reprezentau ca fiind vasul hrănitor, prin excelență, ce distribuia binefacerile sale tuturor ființelor umane. Pentru a nu fi profanată, cunoașterea sacră a druizilor nu era transmisă decât oral, din inițiat în inițiat. Nu există deci urme scrise.

Primele documente scrise care menționează Graalul și pe Parzival sunt romanele poeților medievali: Chrétien de Troyes, Robert de Boron și Wolfram von Eschenbach. Evul Mediu este epoca în care contemplarea și acțiunea, grația și natura, Iubirea divină și iubirea omenească, sunt încă legate. Și, la cei mai severi asceți retrași din lume, marea speranță, de a extinde creștinismul, este încă vie.

Această speranță și această voință se manifestă clar în povestirile franceze despre Graal, cât și în «Parzival», versiunea germană a lui von Eschenbach. Deși modurile lor de exprimare erau diferite, poeții germani și cei francezi acționau la lucrarea comună a «creștinizării» propriului popor. Însă bazele fundamentale ale acestei acțiuni aflându-se în afara raționalismului, acești poeți nu au putut păstra lucid și viu în ei spiritul, care le‑ar fi permis să scrie niște opere animate de minunatul "spirit al copilăriei", despre care se spune că "Regatul Cerurilor îi aparține.”

Povestirile despre Graal nu sunt însă o simplă expresie literară, fiind departe de acest lucru, întrucât prea multe evidențe palpitante străbat însăși în afara limitelor istoriei pentru ca noi să putem percepe esența vie care se inserează, o viață făcută nu din obiceiuri, locuri, fapte vitejești, ci dintr‑o realitate intangibilă și universală; aceasta este istoria sufletelor care simt în ele dorința de a se apropia de Adevărul fără voal.

În anul 1185, Chrétien de Troyes, al cărui nume domină literatura franceză din secolul al XII‑lea, a primit de la protectorul Phillipe d'Alsace un manuscris în proză, pe care el trebuia să‑l transpună în versuri și care vorbea despre Perceval și despre Graal. Compunând această operă, poetul a introdus povestirea respectivă în ciclul aflat la modă referitor la regele Arthur și la Masa Rotundă, la care se reuneau cei mai viteji cavaleri.

Chrétien a murit înainte de a putea termina romanul său. Manuscrisul din care s‑a inspirat el nu a mai fost regăsit însă niciodată și nici nu a fost autentificat în vreun fel.

Chrétien de Troyes este deci primul autor cunoscut care a revelat lumii occidentale existența Graalului și a regelui său, Parzival.

Revelația existenței unui obiect misterios și totodată minunat, denumit "Graal", a înflăcărat entuziasmul poeților apuseni. Numeroase romane au împrumutat acest subiect preluat în diferite țări. Recunoașterea adevăratei naturi a Graalului a avut drept consecință inevitabilă faptul că fiecare autor a tratat subiectul în felul lui, inventând și adăugând detalii care au mărit confuzia și l‑au îndepărtat de adevăr.

Actualmente, reprezentările naive din Evul Mediu nu mai au curs. Graalul este considerat acum ca un simbol sacru, iar experiența trăită de Parzival ca un exemplu luminos al deschiderii umane având voința de a se depăși fără încetare, de a atinge maturitatea spirituală. Această experiență este considerată ca fiind la îndemâna fiecărei ființe omenești.

Totuși, numeroși cercetători au avut presentimentul că astfel de explicații nu erau decât niște soluții timide născute din incapacitatea de a ajunge la cunoașterea adevărată.

Noțiunile și interpretările disparate de care aceștia dispuneau, refuzau însă să se lase reunite într‑o imagine coerentă.

Într‑un astfel de climat de incertitudine, nu a fost de mirare faptul că anumiți autori s‑au întrebat dacă, în fond, există ceva adevărat și dacă nu cumva vechile legende nu erau decât invenții pure ale imaginației și deci ficțiuni.

Tulburați de acumularea unor păreri contradictorii, cei care se simțeau atrași de Graal, dar care au căutat în zadar să înțeleagă plecând de la cunoștințele omenești, nu au putut decât să fie profund descurajați. Tentația de a abandona această legendă literaților și istoricilor este astfel evidentă.

Trăim totuși în secolul al XXI-lea, într‑o epocă crucială care pune fără încetare probleme individului, cât și întregii omeniri. Lumea este zdruncinată în însăși bazele stabilității sale și toate valorile tradiționale sunt puse în cauză. Evenimentele care avertizează se precipită asupra noastră într‑un ritm accelerat. Grijile pe care le avem sunt mai directe și mai insistente decât cele pomenite într‑un gromovnic prăfuit. Oare această poveste venită de nu știm unde, ne mai privește și acum?

Multă lume presimte că a început o zdruncinare din temelii, la scară planetară, epoca noastră punându‑ne din ce în ce mai mult în fața unor hotărâri vitale.

La ora actuală, intelectul pretinde că de când există lumea, totdeauna s‑au produs catastrofe, crize și perioade tulburi. Cea mai mare parte a istoriei umane este constituită din povestiri care relatează frământări de toate felurile.

Dar de această dată, situația este cu totul alta! Succesiunea evenimentelor actuale conține un ultimatum universal adresat fiecăruia dintre noi. Epurarea aflată în curs este într‑o relație directă cu Graalul și cu Parzival. Tocmai de aceea este necesar ca, în special acum, să fim neliniștiți de acest "basm vechi" al Graalului. Pentru a sesiza importanța acestor îndemnuri, trebuie știut faptul că Sfântul Graal și Parzival există într‑adevăr și că ei oferă ființei umane perspective cu totul noi.

Investigațiile omenești au fost întotdeauna incapabile să străpungă misterul care înconjoară personalitatea lui Parzival și să explice ce este Sfântul Graal. Grație operei "În Lumina Adevărului - Mesajul Graalului" a lui Abd‑ru‑shin, voalul care acoperea grandioasa realitate a fost ridicat în mod definitiv.

Sursa: www.graal.ro

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g Karen Ralls: The Templars and the Grail, The Theosofical Publishing House, 2003, ISBN 0-8356-0807-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Graal