Glorieta de la Schönbrunn

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Glorieta din parcul palatului Schönbrunn

Glorieta din parcul palatului Schönbrunn din Viena este, probabil, cea mai mare și mai cunoscută glorietă.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Vedere din 1854
Glorieta în 1952

Glorieta a fost construită în 1775, fiind ultima clădire înălțată în grădină, după planurile arhitectului imperial austriac Johann Ferdinand Hetzendorf von Hohenberg. Ea a avut scopul de a fi un punct de observație asupra grădinii.

Glorieta a servit mai târziu ca sală de mese și sală de festivități, precum și o sală de mic dejun pentru împăratul Franz Joseph. Sala de mese a fost utilizată până la sfârșitul monarhiei, acolo funcționând astăzi o cafenea, iar pe acoperiș aflându-se o platformă de observație a Vienei. Ornamentele decorative sculpturale ale glorietei au fost realizate de faimosul sculptor Johann Baptist Hagenauer din Salzburg. Glorieta a fost grav avariată de bombardamentele din al doilea război mondial, dar a restaurată deja în 1947 și apoi iarăși în 1995.

Dedicarea monumentului[modificare | modificare sursă]

Inscripţia de pe clădirea glorietei

Glorieta a fost construită ca un Monument al Războiului just, care conduce la pace. După urcarea pe tron a Mariei Tereza a început mai întâi Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748) și apoi Războiul de Șapte Ani (1756-1763).

Fațada frontală conține următoarea inscripție:

IOSEPHO II. AVGVSTO ET MARIA THERESIA AVGVSTA IMPERANTIB. ERECT. CIƆIƆCCLXXV

(Înălțată în timpul domniei împăratului Iosif al II-lea și al împărătesei Maria Tereza, 1775).

Modul de scriere al anului utilizează o latinizare a literei grecești Φ (Phi) pentru 1000. În Roma Antică, era oun lucru obișnuit să se reprezinte numărul 1000 prin litera grecească phi (CIƆ) în loc de M și 500 prin intermediul jumătății lui phi (IƆ) în loc de D.

O parte semnificativă a inscripției este adăugarea cuvintelor AVGVSTO și AVGVSTA, folosite ca o legătură cu primul împărat și zeu roman AVGVSTVS și pretinșii săi moștenitori și succesori din familia de Habsburg care s-au intitulat și împărați ai Sfântului Imperiu Roman de națiune germană.

O replică mai puțin cunoscută la scară de 90% a glorietei originale de la Schönbrunn a fost construită la aproximativ 23 km de Shanghai, China. [1]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Herbert Knöbl: Das Neugebäude und sein baulicher Zusammenhang mit Schloss Schönbrunn. Böhlau Verlag, Wien 1988. ISBN 3205051068.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Glorieta de la Schönbrunn

7Coordonate: 48° 10′ 41″ N, 16° 18′ 30″ E