Gilbert de Maasgau

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Gilbert (Giselbert) a fost un vasal al regelui Carol cel Pleșuv. El a fost conte de Maasgau, pe valea inferioară a râului Meuse.

Originile lui Gilbert nu sunt cunoscute. Similaritatea numelui fiului său, Reginar, cu cel de "Ragnar" a fost folosită ca argument pentru a sugera o conexiune cu vikingii.[1] O altă posibilitate este ca el să fi fost înrudit cu un necunoscut pe nume Reginar, fiu al lui Meginhere (un nobil de la curtea lui Carol cel Mare). Gilbert a servit sub regele Lothar I, însă a defectat, trecând de partea fratelui vitreg al acestuia, Carol cel Pleșuv, în timpul războiului civil din 840-843. Domeniile lui Gilbert au trecut în cele din urmă sub stăpânirea lui Lothar, iar drepturile sale comitate au fost revocate. În 846, Gilbert a răpit pe o fiică nenumită a lui Lothar și a soției acestuia, Ermengarda de Tours. El a dus-o pe principesă în Aquitania și a luat-o de soție, într-o încercare de a=l forța pe Lothar să îi restituie domeniile.[2] Istoricul S. Rösch sugerează că soția lui Gilbert s-ar fi numit tot Ermengarda, însă fără a stabili dacă este vorba de aceeași persoană.[3]

Copiii lui Gilbert ar putea fi:

  • Reginar (n. cca. 850-d. 916), devenit duce de Lorena. Nu există vreo sursă primară care să afirme cu claritate că Reginar ar fi fost fiul lui Gilbert.
  • Albert, menționat doar ca frate al lui Reginar.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ McKitterick, R., Frankish Kingdoms under the Carolingians 751-987, Londra și New York, Longman, 1983, p. 230.
  2. ^ Eric Joseph Goldberg, Struggle for empire: kingship and conflict under Louis the German, 817-876, Cornell University Press, 2006.
  3. ^ Rösch, S., Caroli Magni Progenies, Neustadt an der Aisch, Verlag Degener & Co, , 1977.
  4. ^ Halkin, J. și Roland, C. J. (eds.), Recueil des Chartes de l'abbaye de Stavelot-Malmédy, Tom I, Bruxelles, 1909.