George Bariţ

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

George Bariţ

George Bariţ, cunoscut şi sub numele de George Bariţiu (* 4 iunie 1812, Jucu de Jos, judeţul Cluj - † 2 mai 1893, Sibiu), istoric şi publicist român transilvănean, întemeietorul presei româneşti din Transilvania.

[modifică] Biografie

Gheorghe Bariţ a fost fiul lui Ioan Pop Bariţ, preot greco-catolic, şi al Anei Rafila. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Trascău (azi Remetea, judeţul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj şi studiile liceale la Liceul Piariştilor din Cluj, la secţia umanioare şi filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariţ. Atât tatăl, cât şi bunicul său au fost preoţi greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Braşov.

[modifică] Activitatea culturală

În anul 1838 a întemeiat la Braşov Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. În acelaşi an a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă şi literatură, primul ziar literar românesc din toate timpurile.Difuzarea lor peste munţi era asigurată de prietenul sau librarul Iosif Romanov. George Bariţ fost una din figurile cele mai importante ale Revoluţiei de la 1848 în Transilvania. La 1861, din iniţiativa sa şi a canonicului Timotei Cipariu, a luat fiinţă Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (Astra). A fost mai întâi secretar, apoi preşedinte al Astrei. Asociaţia a editat începând cu anul 1868 revista Transilvania, pe care a condus-o între 1868 şi 1889. În această revistă a publicat numeroase articole şi studii de istorie şi politică. Colectivului redacţional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei enciclopedii româneşti, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 şi 1904. George Bariţ a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889 şi 1891, principala sa operă, initulată "Părţi alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă". A fost membru fondator al Societăţii Literare Române (1866), precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit preşedinte al Academiei Române.

[modifică] Opera

La Wikisursă există texte originale legate de George Bariţ

• Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în Şcoala românească din Braşov şi Cetate, 1837
• Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicţionariu român-german, 1853-1854
• Dicţionariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar, 1869
• Părţi alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, I-III, Sibiu, 1889-1891
• Două drame familare, teatru, 1891

[modifică] Referinţe bibliografice

Statuia lui George Bariţ în faţa palatului ASTRA în Sibiu, opera sculptorului Oscar Späthe, ridicat la 13 octombrie 1912.

• George Bariţ şi contemporanii săi, corpus de corespondenţă iniţiat şi coordonat de Ioan Chindriş, vol.I-X, Editura Minerva şi Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1973-2003 (colaboratori: Ştefan Pascu, Iosif Pervain, Ioan Chindriş, Dumintru Suciu, Gelu Neamţu, Ion Buzaşi, Simion Retegan, George Cipăianu, Ioan Gabor, Gheorghe Asanache ş.a.).
• Radu Pantazi, Viaţa şi ideile lui G. Bariţiu, studiu şi antologie, Bucureşti, 1964.
• Vasile Netea, George Bariţiu. Viaţa şi activitatea sa", Bucureşti, 1966.
• George M. Marica, Studii de istoria şi sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, III, Cluj-Napoca, 1980.
• Fişa biobliografică a autorului în Dicţionarul scriitorilor români, A-C, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995.
• Cristian Romano, Iosif Romanov - librar,editor şi tipograf din Bucureşti în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în „Anuarul Arhivelor Municipiului Bucureşti”, nr.1/1996.
• Constantin Schifirneţ, Formele fără fond, un brand românesc („Temeiurile din lontru“ – fundamentul dezvoltării statului modern. George Bariţiu), Editura Comunicare.ro., Bucureşti 2007

[modifică] Legături externe

• Referat despre George Bariţ (în lb. engleză)
• Institutul de Istorie al Academiei Române din Cluj îi poartă astăzi numele. Vezi *Pagina Institutului de Istorie George Bariţ
• Vezi pe harta Braşovului locaţia Statuii lui George Bariţ

v • d • m

Membri fondatori ai Academiei Române

Vasile Alecsandri | Vincenţiu Babeş | George Bariţ | Ioan D. Caragiani | Timotei Cipariu | Dimitrie Cozacovici | Ambrosiu Dimitrovici | Ştefan Gonata | Alexandru Hâjdău | Ion Heliade-Rădulescu | Iosif Hodoş | Alexandru Hurmuzaki | Nicolae Ionescu | August Treboniu Laurian | Titu Maiorescu | Ion C. Massimu | Andrei Mocioni | Gavriil Munteanu | Costache Negruzzi | Alexandru Roman | C.A. Rosetti | Ion G. Sbiera | Constantin Stamati | Ioan Străjescu | Vasile Urechea-Alexandrescu