Ghelari, Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ghelari
—  Comună  —
Localizarea în România
Coordonate: 45°42′34″N 22°47′12″E / 45.70944, 22.78667
Ţară	România
Judeţ	Hunedoara
Statut	Centru de comună
Atestare	213-215 î.C.
Sate componente	Ghelari, Govăjdia, Plop, Ruda,
Guvernare
- Primar	Ioan Bulbucan, PSD
Suprafaţă
- Total	46,83  km²
Altitudine	756 metri n.m.
Populaţie
- Total	2,335 (2.002) locuitori
- Densitate	705.69 loc./km²
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poştal	{{{codpoştal}}}
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Prefix telefonic (+40) x54
Site: Website (ro)
Localizarea în cadrul judeţului

Ghelari (alternativ Ghelar) este o localitate în judeţul Hunedoara, Transilvania, România şi cea mai mai mare comună din Ţinutul Pădurenilor, Transilvania, România. Are o populaţie de 2.335 locuitori.

Cuprins 1 Geografie şi climă 2 Istorie 3 Economie 4 Învăţământ 5 Cultură 5.1 Corul 5.2 Fanfara 5.3 Dansuri populare 5.4 Presă 6 Personalităţi 7 Atracţii turistice 8 Sport 9 Legături externe 10 Bibliografie

[modifică] Geografie şi climă

• Relief: deluros-muntos
• Ape: Runc, Caţinaş
• Resurse naturale: zăcăminte, minereuri de fier, lemn, potenţial în creşterea animalelor.
• Gradul seismic: 6 Mercalli

[modifică] Istorie

Localitatea este atestată documentar din timpuri străvechi (anii 213-215 î.C.), ca loc de unde se extrăgea minereu de fier. Constantin Daicoviciu apreciază că străvechea inscripţie „natus ibi ubi ferrum nascitur” (născut acolo unde se naşte fierul), cuprinsă în Corpus Inscriptiorum Latinorum, se referă la Ghelar.

Numele localităţii a fost schimbat în perioada regimului comunist în Ghelari, până la acea dată în anul 1981 localitatea numindu-se Ghelar, după revoluţie autorităţile nu au mai făcut această modificare, mai mult în prezent existând deja şi o explicaţie la această denumire (cum că numele vine de la dealuri-delari-Ghelari ) această ipoteză este greşită deoarece până în 1979 localitatea se numea încă Ghelar, apărând mai târziu în 1981 Ghelari. Detalii despre aceasta în pagina Consiliului Judetean Hunedoara,

[modifică] Economie

În localitate principala activitate economică era până în anul 2002 mineritul, după disponibilizările făcute în mai multe etape, exploatarea deschisă de peste 2000 de ani este în prezent închisă, intrând într-un program de conservare.

[modifică] Învăţământ

Prima instituţie de învăţământ s-a înfiinţat în 1890. Vom prezenta în continuare evoluţia învăţământului din localitate.

• 1911 se înfiinţează Şc. Primară de stat cu atestare documentară.
• 1963 Inaugurarea noii clădiri, ocazie cu care se înfiinţează Liceul de Cultură Generală, profil real
• 1974 -1975 Şcoala Generală de 8 ani
• 1975-1991 Şcoala Generală de 10 ani.
• 1991-1999 Liceu Teoretic profil matematică-fizică
• 1999-prezent Liceu Teoretic profil matematică-informatică

De buna desfăşurare a procesului educativ s-a ocupat întreg colectivul de cadre didactice a liceului. Dintre cei care au fost în fruntea colectivului de cadre didactice în timp, amintim:

• 1974 - 1980 Toma Iancu Constantin
• 1980 - 1984 Popa Georgeta
• 1984 - 1989 Toplicean Maria
• 1989 - 1998 Toma Iancu Constantin
• 1998 - până în prezent, Florincaş Nicolae

[modifică] Cultură

[modifică] Corul

Corul Muncă şi Lumină - A fost mai mult decât un simplu cor participând la diverse manifestări pe întreg teritoriul ţării.

[modifică] Fanfara

Fanfara Liceului - În perioada anilor `70-`80 Fanfara Comunei pe lângă fanfara liceului exista încă de la începutul secolului şi o fanfară a celor maturi.

[modifică] Dansuri populare

Întotdeauna a existat o trupă de dansuri pădureneşti în localitate. Laureată a mai multor festivaluri naţionale şi internaţionale. Ansamblul Cântece şi Jocuri Pădureneşti a fost laureat şi premiat la mai multe concursuri şi festivaluri de folclor: Iaşi, Bacău, Tinmişoara, fiind invitat la numeroase manifestări folclorice din ţară de cele mai multe ori acesta fiind ansamblul care încheia spectacolele.

[modifică] Presă

• 1992 apare idea unei pubicaţii, lucru care a devenit realitate în perioada 1993-1995, perioadă în care un grup de elevi a editat ABC-ul tâncilor. Odată cu terminarea liceului de către aceşti tineri publicaţia dispare.
• 1999 Puls 756

În 1999 apare Puls 756, care după o apariţie intră din nou în umbră. În septembrie 2001, odată ce prof. Toma Horaţiu vine la liceul din Ghelar ca profesor de informatică, lansează ideea unei publicaţii, lucru care este îmbrăţişat de către un grup de elevi, alături de care se trece la treabă. Publicaţia îşi schimbă grafica şi primul număr din seria nouă este lansat în primăvara lui 2002. Încă de la apariţia primului număr, persoanele care aveau posibilitatea să sprijine activitatea au precizat că sunt alături de tineri şi îi vor ajuta mai ales financiar. Publicaţia este editată în întregime în cadrul redacţiei Puls 756, în şcoală editarea se realizează în urma selectării articolelor de către responsabili de rubrici. În urma activităţii desfăşurate de către membrii redacţiei în vara anului 2002 un membru al redacţie Puls 756, în persoana elevului Dăvâncă Răzvan din clasa IX-a, a făcut parte din grupul de cinci elevi care au reprezentat judeţul Hunedoara la Tabăra Naţională de Jurnalism desfăşurată la Iaşi. După plecarea de la liceul din Ghelari a lui Horaţiu Toma publicaţia mai apare o singură dată fiind editată aproape exclusiv de o fostă componentă a echipei de redacţie Adriana Bărăian.

• Glasul Ghelarului

La sfârşitul anului 2002 primăria comunei Ghelar editează primul număr al publicaţiei, publicaţie care nu mai apare ulterior.

[modifică] Personalităţi

• Nerva Florea

[modifică] Atracţii turistice

• Munţii Poiana Ruscă
• Furnalul de la Govăjdia
• Biserica Ortodoxă Ghelar

[modifică] Sport

Atletism: În prezent în localitate activează o grupă de atletism care a fost înfiinţată după revoluţie, în prezent are rezultate bune şi foarte bune la competiţiile naţionale. Grupa de atletism de la Ghelar are în prezent 20 de atleţi. În anul 2004 o atletă de la clubul din localitate (Strugaru Garofiţa) în urma rezultatelor obţinute la compeţiile naţionale a fost calificată la Jocurile Internaţionale ale Copiilor (International Cildren Games) care au avut loc în Cleveland USA, dar a pierdut participarea deoarece nu a fost acceptată la viză, deşi a intervenit pentru acceptarea vizei de către reprezentanţii noştri chiar şi consulul român din Cleveland.

Rezultate notabile

• Anca Toma - campioană naţională cros.
• Strugaru Garofiţa - dublă vicecampioană naţională de cros şi 60 m plat.( 2003)
• Drăgolici Carmen - loc III pe ţară la 60 m

Fotbal: Echipa de fotbal de la Ghelar există şi în prezent, deşi în perioada de după revoluţie, imediat după închiderea exploatării miniere din Ghelar au existat mai multe momente de întrerupere a tradiţiei fotbalului din Ghelar. Spunem despre tradiţia fotbalului în Ghelar deoarece în anii "70 au avut loc aici şi meciuri de Cupa României, deoarece echipa avea rezultate foarte bune.

[modifică] Legături externe

• Situl oficial
• Sit alternativ al localităţii
• Liceul Teoretic Ghelar
• Biserica Ortodoxa Ghelar

[modifică] Bibliografie

Institutul de Memorie Culturala

v • d • m Comune în Judeţul Hunedoara Baia de Criş · Balşa · Băniţa · Baru · Băcia · Băiţa · Bătrâna · Beriu · Blăjeni · Boşorod · Brănişca · Bretea Română · Buceş · Bucureşci · Bulzeştii de Sus · Bunila · Burjuc · Cerbăl · Certeju de Sus · Cârjiţi · Crişcior · Densuş · Dobra · General Berthelot · Ghelari · Gurasada · Hărău · Ilia · Lăpugiu de Jos · Lelese · Lunca Cernii de Jos · Luncoiu de Jos · Mărtineşti · Orăştioara de Sus · Pestişu Mic · Pui · Rapoltu Mare · Răchitova · Ribiţa · Râu de Mori · Romos · Sarmizegetusa · Sălaşu de Sus · Sântămăria-Orlea · Şoimuş · Teliucu Inferior · Tomeşti · Topliţa · Toteşti · Turdaş · Vaţa de Jos · Vălişoara · Veţel · Vorţa · Zam

Eroare la citare: pagina conţine coduri <ref>, dar lipseşte codul <references/>.