Gerardo Diego

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Gerardo Diego Cendoya

Gerardo Diego.png
Naștere 3 octombrie 1896
Santander, Spania
Deces 8 iulie 1987 (la 91 de ani)
Madrid
Ocupație poet, muzicolog (pianist)
Naționalitate spaniolă Spania
Activitatea literară
Specie literară poezie, eseu

Gerardo Diego Cendoya (n. 3 octombrie 1896 - d. 8 iulie 1987) a fost un poet spaniol. Reprezentant al Generației de la '27, lirica sa s-a constituit ca o variantă moderată a suprarealismului și anume creaționismul, curent literar pe care l-a fondat împreună cu Vicente Huidobro.

În 1925 i s-a decernat Premiul Național pentru Literatură, iar în 1947 devine membru al Academii Regale Spaniole

Opera[modificare | modificare sursă]

  • 1920: Romanțele miresei ("El romancero de la novia");
  • 1922: Imagine ("Imagen");
  • 1923: Soria;
  • 1924: Manual de spume ("Manual de espumas");
  • 1925: Versuri umane ("Versos humanos");
  • 1927: Antologie poetică în cinstea lui Góngora ("Antología poética en honor de Góngora");
  • 1931: Calea crucii ("Via crucis");
  • 1932: Povestea lui Ezuis și Zeda ("Fabula de Ezuis y Zeda");
  • 1932: Poeme anume ("Poemas adrede");
  • 1932: Poezie spaniolă ("Poesía española");
  • 1941: Ciocârlie de adevăr ("Alondra de verdad").

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981

Legături externe[modificare | modificare sursă]