George Banu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

George Banu (Georges Banu, n. 22 iunie 1943, Buzău, România) este un teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris.

Cuprins

Studii [modificare]

Studiază la Academia de Teatru și Film, București, având drept coleg pe regizorul Andrei Șerban. Devine profesor de teatrologie la Sorbona - Paris, Franța, unde se stabilește în 1973. De asemenea este profesor la Universitatea Louvain la Neuve din Belgia. Între 1991-2000 a fost director al Academiei Experimentale de Teatru. Este membru UNITER. Este președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (după ce a fost ales de trei ori președinte).[1]

Premii [modificare]

  • 2006 - Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arta Teatrală și Cinematografică "I.L.Caragiale", București.[1]
  • 2006 - Premiul de Onoare al AICT - Secția Română, în cadrul Galei UNITER
  • 2012 - Premiului Special al Festivalului Shakespeare 2012, oferit de Rotary Craiova Probitas si Rotary Craiova

Cărți [modificare]

  • Peter Brook. Spre teatrul formelor simple (Editura Polirom)
  • Scena supravegheată. De la Shakespeare la Genet (Ed. Polirom)
  • Arta Teatrului (Editura Nemira)
  • Livada de vișini, teatrul nostru: jurnal de spectator ISBN 973-8475-41-4
  • Notre Theâtre, La Cerisaie ISBN 973-8475-42-2
  • Bertolt Brecht ou le petit contre le grand (Aubier, 1981)
  • Le Théâtre, sortie de secours (Aubier, 1984)
  • L'acteur qui ne revient pas. Journées de théâtre au Japon (Aubier, 1986, Folio, 1993)
  • Mémoires du Théâtre (Actes Sud, 1987 Babel)
  • Le Rouge et l'Or, une poétique du théâtre à l'italienne (Flammarion 1989)
  • Peter Brook. De Timon d'Athènes à Hamlet (Flammarion 1991)
  • Le Rideau ou la fêlure du monde (Biro, 1997)
  • Avec Brecht (Actes Sud, 1999)
  • Notre Théâtre. La Cerisaie (Actes Sud, 1999
  • Les Cités du Théâtre d'Art. De Stanislavski à Strehler (Editions Théâtrales, 2000)
  • L'Homme de dos (Biro, 2000)
  • Exercices d'accompagnement. D'Antoine Vitez à Sarah Bernhardt (L'Entretemps, 2002)
  • Yannis Kokkos. Le Scénographe et le Héron (Actes Sud, 2004)
  • La Nuit nécessaire (Biro, 2004)
  • Les Répétitions. De Stanislavski à aujourd'hui (Actes Sud, 2005)
  • L'Oubli (Les Solitaires Intempestifs, 2005)
  • Nocturnes. Peindre la nuit, jouer dans le noir (Biro, 2005)
  • La Scène surveillée (Actes Sud, 2006)
  • Shakespeare, le Monde est une scène. Métaphores et pratiques théâtrales (Gallimard, 2009)
  • Le Repos (Les Solitaires Intempestifs, 2009)
  • Des murs... au Mur (Gründ, 2009)
  • Miniatures théoriques (Actes Sud, 2008)
  • Les Voyages du comédien (Gallimard, Collection Pratique du Théâtre, 2012)

Spectacole de teatru [modificare]

  • Uitarea
  • A fi sau a nu fi Europa

Note [modificare]

Legături externe [modificare]

Interviuri