Genji monogatari

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Genji Monogatari (源氏物語 Povestea lui Genji?) este un roman al scriitoarei japoneze Murasaki Shikibu, datând de la începutul secolului al XI-lea.

Romanul, care în traducere are peste 1.000 de pagini, și care are peste 400 de personaje, este în general considerat a fi primul roman scris în lume.[1]

Cele mai vechi texte care mai există sunt fragmentare și sunt din ultima parte a epocii Heian (794-1185), primele texte complete datând din evul mediu japonez (sec. al XII-lea -- sec. al XVI-lea). Cu toate că Murasaki Shikibu este considerată a fi autorul, faptul că nu există nici un manuscript holografiat și nici detalii despre autor, înseamnă că nu poate fi dat un răspuns neechivoc referitor la autor[2], dar pe baza lucrării Murasaki Shikibu Nikki („Jurnalul Murasaki Shikibu”) poate fi stabilit că cel puțin o parte din roman a fost scrisă de către Murasaki Shikibu. Din alt jurnal scris în acea perioadă, Sarashina Nikki, reisese că o lucrare cam de lungimea romanului Genji Monogatari era terminată și era mult citită prin anul 1025[3][4].

Imagini din Muzeul Genji Monogatari din Uji
Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Una dintre doamnele de la Curtea Imperială, Kiritsubo no Koi, a devenit favorita numărul unu a Împăratului și i-a născut un copil, care a primit numele de Hikaru Genji (Genji cel Luminos). Kiritsubo provine dintr-o familie foarte săracă, iar celelate doamne o batjocoreau. Intrigile și invidia colegelor sale i-au provocat o moarte prematură. Băiatul a fost crescut în casa Împăratului și a fost desemnat prinț moștenitor al tronului. El nu-și amintea deloc chipul mamei sale.

Când Genji era foarte tânăr, Imparatul și-a găsit o noua nevastă, Fujitsubo no Nyogo, care semăna foarte mult cu fosta sa iubită, Kiritsubo no Koi. Deși Genji se apropie de aceasta cu o dragoste filială, pe parcurs între cei doi se dezvoltă o dragoste nepermisă, ce conduce în final la nașterea unui copil nelegitim, viitorul împarat Reizei. Pe parcursul romanului, Genji se îndrăgostește pe rând de mai multe doamne, între care și de văduva fostului Prinț Regent, și de doamna Akashi, fiica unui aristocrat foarte bogat din Kyoto.

În perioada Heian poligamia era destul de răspândită in rândurtile aristocrației. El este forțat de fratele său mai mic să plece în exil unde își continuă aventurile amoroase. După ce fratele său abdică, fiul său devine Împăratul Reizei și îl numeste Ministru, iar Genji își recapată puterea, gloria și influența politică.

El își construiește un palat în Kyoto, Rokujo in, unde își invită toate prietenele și se căsătorește pentru a doua oară cu cea de-a Treia Prințesă, care nu este alta decât fiica propriului sau frate, Împăratul Suzaku, acum aflat pe patul de moarte. Genji a îmbătrânit și suporta cu greu certurile dintre doamne, mai ales că nu mai are energia din tinerețe. Cea de-a Treia Printesa este sedusă de Kashiwagi, fiul celui mai bun prieten al lui Genji, și dă naștere lui Kaoru, care devine eroul ultimelor zece capitole, ale caror acțiune se petrece în Uji.

Kaoru în Uji[modificare | modificare sursă]

Kaoru se îndrăgostește de Oikimi, dar aceasta moare, și el se îndrăgostește imediat de Nakanokimi, sora ei mai mică, cu care Oikimi semăna foarte bine. Dar Nionomia o iubea de mai multă vreme, așa că acesta ajunge rivalul lui Kaoru. Kaoru este în actele oficiale fiul lui Hikaru Genji, dar tatăl său adevarat este Kashiwagi, care o violase pe mama lui Kaoru. Nionomia este nepotul lui Hikaru Genji.

Kaoru și Nionomia se luptă ca sa câștige dragostea lui Nakanokimi. Nionomia reușește să se căsătoreasca cu Nakanokimi, pentru că este nepotul lui Genji. Cea de-a treia soră a lui Nakanokimi și Oikimi, Ukifune, de la un al doilea tată, dar cu aceeași mamă este cea mai tânară din familie. Kaoru se îndragostește mai apoi de Ukifune, iar Nionomia se îndragostește si el imediat de Ukifune.

Kaoru reușește de data aceasta să se însoare cu Ukifune, dar aceasta nu poate să se decidă pe care dintre ei să-l iubească asa ca alege sa se sinucidă. Ukifune seamănă foaret mult cu Oikimi, sora ei cea mare care a murit când era foarte tânără. Ukifune nu moare, apele râului Uji o poartă pâna la o mănăstire budistă, unde, cu ajutorul unui preot, Yokwa-no-sozu, se călugărește.

Genji și literatura română[modificare | modificare sursă]

Genji Monogatari este o narațiune la persoana a treia care nu are un sfârșit, e o operă deschisă, în termenii semioticii lui Umberto Eco, mai bine spus o operă neterminată. Ea a fost tradusă în limba română în perioada interbelică de scriitoarea româncă Henriette Yvon Stahl, care a folosit un intermediar franțuzesc, dar traducerea ei a ajuns doar la jumătatea poveștii.

Restul textului își așteptă încă traducătorul din limba japoneză deși operațiunea de traducere e destul de dificilă, narațiunea fiind scrisă în japoneza vorbită acum o mie de ani, in Kyoto. Ea a fost retradusă în limba japoneză modernă de Enji Fumiko, Tanabe Seiko, Setouchi Gyakusho și de mulți alți profesori specializați în Genji Monogatari.

Când, în perioada interbelică romanul a fost tradus în limba franceză sau engleză a produs un veritabil șoc in lumea occidentală astfel incât Murasaki Shikibu a fost considerată o precursoare a literaturii feministe moderniste.

Stilul narațiunii este extrem de actual, și în ciuda barierei lingvistice omul modern este fascinat de bogația acestei intrigi, pornind de la principiul budist al reîncarnării. Universul social este dublat de lumea foarte convențională de la curtea din Kyoto, epocii Heian, unde legile etichetei erau foarte constrângătoare. Rafinamentul acestei epoci nu va mai fi niciodată egalat în epocile următoare din istoria Japoniei.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.cbc.ca/ideas/features/tale-of-genji/index.html
  2. ^ Haruo Shirane, Envisioning the Tale of Genji, media, gender and cultural production, Columbia Univ. Presss 2008, p. 20
  3. ^ Women and Women's Communities in Ancient Japan
  4. ^ Sarashina nikki (Japanese literature) - Britannica Online Encyclopedia