Gempilide

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gempylidae
Fosilă: Terțiarul inferior - Holocen
Ruvettus pretiosus.jpg
Ruveta (Ruvettus pretiosus)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subdiviziune:
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Supraclasă: Osteichthyes
(neclasificat): Pisces
Clasă: Actinopterygii
Subclasă: Neopterygii
Infraclasă: Teleostei
Supraordin: Acanthopterygii
Ordin: Perciformes
Subordin: Scombroidei
Familie: Gempylidae
T. N. Gill, 1862
Genuri

Gempilidele sau scrumbiile șarpe (Gempylidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mijlocie sau mare, răspândiți în apele foarte adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul alungit, comprimat, acoperit cu solzi mici sau sunt golași (fără solzi). Gura mare, neprotractilă este înarmată cu dinți puternici pe ambele fălci. Falca inferioară este mai lungă decât falca superioară. Au două înotătoare dorsale. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale și a înotătoarei anale se află de obicei mai multe pinule. Înotătoarea anală asemănătoare cu a doua înotătoare dorsală. Înotătoarea caudală bifurcată. Înotătoarele pectorale mici. Înotătoarele pelviene de obicei mici, adesea reduse sau absente. Colorație este de obicei brună pe spate. Partea inferioară a flancurilor și abdomenul uneori argintii. Sunt răpitori rapizi și se hrănesc cu pești, crustacee și calmari. Nu au importanța economică. Familia gempilide cuprinde 16 genuri și 24 specii.

Descrierea[modificare | modificare sursă]

Pești de talie mijlocie sau mare (lungime totală de la 25 cm până la 3 m). Corpul alungit, comprimat, sau semi-fusiform (Lepidocybium, Ruvettus). Două nări pe fiecare parte a botului. Gura mare, neprotractilă. Dinți puternici și lungi pe fălci; de obicei dinți caniniformi (în formă de colți) în partea anterioară a fălcii superioare. O pereche de canini în partea anterioară a fălcii inferioare. Falca inferioară este mai lungă decât falca superioară și depășește vârful ei. Fantele branhiale largi, membranele branhiale neunite, separate de istm. Solzii mici, minusculi sau absenți, uneori modificați (Lepidocybium, Ruvettus).

Două înotătoare dorsale. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale și a înotătoarei anale se află de obicei mai multe înotătoare mici izolate, numite pinule. Prima înotătoare dorsală cu 8-10 spini. A doua înotătoare dorsală cu 0-1 spini și 17-44 raze moi (inclusiv pinulele). Baza celei de-a doua înotătoare dorsală mai scurtă decât bază primei înotătoare dorsale. Înotătoarea anală asemănătoare ca mărime și formă cu a doua înotătoare dorsală sau ceva mai mică, cu 0-3 spini și 12-37 raze moi (inclusiv pinulele). Înotătoarea caudală bifurcată, de o mărime mijlocie. Razele înotătoarei caudale sunt de obicei ferm fixate doar pe porțiunea distală al complexului scheletului caudal. Înotătoarele pectorale mici, mai scurt decât capul sunt inserate jos pe corp. Înotătoarele pelviene de obicei mici cu un spin și cinci raze moi, adesea reduse la un spin sau absente la adulții unor unor specii. Linia laterală unică sau dublă și se termină la baza înotătoarei caudale. Nu au carene pe peduncul caudal (cu excepția Lepidocybium).

Au de obicei în jur de 35 vertebre, cu excepția Gempylus (48-55 vertebre), Diplospinus (57-64 vertebre) și Paradiplospinus (60– 67 vertebre). Câteva genuri, ca Tongaichthys, au mai multe caractere scombride.

Colorația[modificare | modificare sursă]

Spatele de obicei brun sau brun închis, rar albastru-brun, fără semne sau pete întunecate distincte. Partea inferioară a flancurilor și abdomenul uneori argintii (unele specii sunt aproape uniform colorate). Înotătoarele sunt de obicei de culoare închisă.

Habitat[modificare | modificare sursă]

Sunt pești marini, epipelagici sau mezopelagici, răspândiți în apele temperate calde, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. De obicei trăiesc în ape foarte adânci, la adâncimi de la 150 până la 500 m, pe taluzul continental și în largul oceanului.

Comportamentul[modificare | modificare sursă]

Gempilidele înoată foarte repede. Unele gempilide, de ex. Rexea solandri, formează bancuri, în timp ce altele, de ex. scrumbiile șarpe (Gempylus serpens) sunt solitare. Unele specii migrează la suprafață pe timp de noapte.

Hrana[modificare | modificare sursă]

Sunt răpitori carnivori rapizi și se hrănesc cu pești: peștii zburători (Exocoetidae), scombride (Scombridae), pești lanternă (Myctophidae), crustacee și calmari.

Importanța economică[modificare | modificare sursă]

Nu au importanța economică. Unele specii sunt adesea prinse ca o captură accesorie în pescuitul tonilor cu paragatul. Carne este comestibilă dar grasă, cu proprietăți purgative la unele specii. Nu există date statistice privind capturile.

Sistematica[modificare | modificare sursă]

Au lăsat fosile din terțiarul inferior și eocenului inferior.

După FishBase [1] familie gempilide (Gempylidae) cuprinde 16 genuri și 24 specii:

Note[modificare | modificare sursă]