Gabriel Ţepelea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gabriel Ţepelea (n. 6 februarie 1916, Borod, judeţul Bihor) este un om de cultură şi politician român, membru PNŢCD, membru de onoare al Academiei Române.
Cuprins |
[modifică] Studiile
A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie (secţia filologie romanică) a Universităţii Regele Ferdinand din Cluj, în anul 1937, fiind mai apoi promovat doctor în litere şi filozofie la Universitatea Bucureşti (1948)[1]. A urmat de asemenea studii juridice la Facultatea de Drept a Universităţii Regele Ferdinand din Cluj.
A urmat cursuri de specializare în domeniul limbii şi literaturii franceze în Franţa, în anii 1937 - 1938.
[modifică] Cariera didactică
În perioada 1938 - 1944, a fost profesor secundar la Lugoj şi la Timişoara, iar după anul 1945, a fost profesor la Bucureşti.
După ieşirea din închisoarea politică, între anii 1962 - 1964, a fost lector de limba franceză şi istoria limbii române la Facultatea de filologie de la Timişoara, iar din 1964 lector, conferenţiar şi profesor la Facultatea de Filologie a Institutului pedagogic din Piteşti, unde, în perioada 1971 - 1974, a îndeplinit şi funcţia de decan al facultăţii.
[modifică] Activitatea politică
- s-a înscris în PNŢ, în anul 1933. A fost apropiat de Iuliu Maniu.
- preşedintele Organizaţiei de tineret a PNŢ (1945-1946)
- candidat pe lista de deputaţi la alegerile din 1946, arestat şi condamnat la 6 ani de închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale
- din 1989 - membru PNŢCD
- 1990-1996 - vicepreşedintele PNŢCD
- 1996-2000 - prim vicepreşedinte al PNŢCD
- Activitate parlamentară:
- 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000 - Membru al Camerei Deputaţilor, circumscriptia electorală PNŢCD din Bihor
- 1992-1996 - locţiitorul liderului Grupului parlamentar al PNŢCD şi al PER
- 1996-2000 - preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
- vicepreşedintele Conferinţei Interparlamentare de la Santiago de Chile
- 1992-1996 - membru al Grupului parlamentar şi al Comisiei mixte pentru Parlamentul European
- 1992-1996 - preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Belgia
- 1996-2000 - preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa - Adunarea Naţională
[modifică] Activitatea publicistică
- Autor a 4 cursuri publicate sub egida Ministerului Învăţământului în limba română şi 3 cursuri în limba franceză
- 25 de volume şi peste 700 de studii, articole şi comunicări
- contribuţii în redimensionarea literaturii şi culturii vechi româneşti, în includerea scrierilor româneşti în limba latină în istoria literaturii şi culturii române, precum şi în domeniul literaturii comparate
- Membru al Comitetului de redacţie (1942 - 1944) al publicaţiei Ardealul, care apărea la Bucureşti, în vremea ocupaţiei hothyste a Transilvaniei de Nord
- Membru al Colectivului de redacţie al revistei Tribuna Transilvaniei (1945 - 1946)
- Redactor al revistei Argeş (1966 - 1968)
- Membru al Societăţii de ştiinţe filologice
[modifică] Lucrări
- Argeşul, în lumina toponimiei (în colaborare), Piteşti, 1969
- Corelaţia limbă - literatură, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1971
- Studii de istorie şi limbă literară, 1970
- L'influence du latin médieval sur le roumain littéraire de Transylvanie (în colaborare), 1971
- Momente din evoluţia limbii române literare, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1973
[modifică] Distincţii
Gabriel Ţepelea este membru de onoare al Academiei Române.
[modifică] Note şi referinţe
- ^ Teza de doctorat: Literatura dialectală bănăţeană (1948)
[modifică] Bibliografie
- Jana Balacciu - Rodica Chiriacescu, Dicţionar de lingvişti şi filologi români, Editura Albatros, Bucureşti, 1978.

