Forțele Aeriene Române
| Forțele Aeriene Române | |
Stema și steagul Statului Major al Forțelor Aeriene |
|
| Activă | 1 aprilie 1913 (oficial) |
|---|---|
| Țară | România |
| Mărime | 9,700 |
| Parte a | Armata Română |
| Garizoana/Sediu | Statul Major al Forțelor Aeriene - București |
| Patron | Sfântul Ilie |
| Aniversare | 20 iulie |
| Misiuni | Al Doilea Război Balcanic Primul Război Mondial Intervenția anticomunistă a armatei române în Ungaria Al Doilea Război Mondial |
| Comandanți | |
| Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene | General-locotenent Cârnu Fănică |
| Însemne | |
| Cocardă | |
| Aeronave | |
| Avioane de atac | MiG-21 LanceR 'A'/'B', IAR-330 SOCAT |
| Avioane de luptă | MiG-21 LanceR 'C' |
| Reconnaissance | Antonov An-30, RQ-7 Shadow |
| Avioane de antrenament | IAR-99, IAR 316, Iak-52 |
| Avioane de transport | C-130 Hercules, C-27J Spartan, Antonov An-26, IAR-330L Puma |
| modifică |
|
Forțele Aeriene Române reprezintă aviația militară a Armatei Române. Înființată oficial la 1 aprilie 1913, prin aprobarea Legii privind Organizarea Aeronauticii Militare de către Parlamentul României, istoria aviației militare române începe odată cu Ordinul nr. 7925/5 noiembrie 1909 prin care se ordona Arsenalului de Construcții al Armatei din București construirea unui avion după indicațiile și sub supravegherea lui Aurel Vlaicu. Aviația militară a României a participat activ la luptele din Al Doilea Război Balcanic, din Primul Război Mondial, din Războiul ungaro-român din 1919 și din al Doilea Război Mondial.
În prezent, Forțele Aeriene Române au un efectiv de 9700 de persoane și 158 de aeronave, fiind într-un proces de modernizare și reorganizare.
Cuprins |
Istorie [modificare]
| Puteți îmbunătăți această secțiune, extinzând-o. Mai multe informații ar putea fi găsite pe pagina de discuții sau la cereri de extindere. |
Începuturi și al Doilea Război Balcanic [modificare]
Războiul pentru reîntregirea patriei 1916-1919 [modificare]
Perioada interbelică [modificare]
Al Doilea Război Mondial [modificare]
Războiul Rece [modificare]
Anii 1990-prezent [modificare]
Structură [modificare]
- Flotila 71 Aeriană - Câmpia Turzii „General Emanoil Ionescu”
- Escadrila 711 Aviație Vânătoare - operează avionul MiG-21 LanceR;
- Escadrila 712 Aviație Vânătoare - operează avionul MiG-21 LanceR;
- Escadrilele 713 și 714 Elicoptere - operează elicopterul IAR 330;
- Flotila 86 Aeriană - Fetești
- Escadrilele 861 și 862 Aviație Vânătoare - operează MiG-21 LanceR;
- Escadrila 863 Elicoptere - operează IAR 330;
- Flotila 90 Transport Aerian - București - Otopeni „comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”
- Escadrila 901 Transport Aerian Tactic - operează avionul C-130 Hercules;
- Escadrila 902 Transport Aerian și Recunoaștere - operează Antonov An-26 / Antonov An-30;
- Escadrila 903 Elicoptere de Transport - operează IAR 330;
- Escadrila 904 Elicoptere de Atac - operează IAR 330 SOCAT;
- Escadrila 905 Elicoptere de Atac - operează IAR 330 SOCAT;
- Flotila 95 Aeriană - Bacău „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu”
- Escadrila 951 Aviație Vânătoare - operează MiG-21 LanceR;
- Escadrila 952 Elicoptere - operează IAR 330;
- Escadrila 205 Aviație Vânătoare Antrenament - operează MiG-21 LanceR B;
- Brigada 1 Rachete Sol-Aer „General Nicolae Dăscălescu” (înzestrare: S-75M3 Volhov, P-18, PRV-13, HAWK XXI)
- Baza 91 logistică
- Regimentul 70 Geniu de Aviație
- 2 batalioane de geniu
- un batalion tehnic
- o companie pază, aprovizionare și transport
- Centrul 85 Comunicații Aero și Informatică (stații radio Harris RF 5800 V și U - MP, Panther 2000 H 400W/100W; stații radio pentru comunicații sol-aer: R-845, ACG – 430; stații radioreleu troposferice R-412, stații radioreleu R-419; echipamente de transmisiuni: echipamente înregistrare digitală multicanal, echipamente comunicații vocale, centre de transmisiuni STAR).
- Comandamentul Centrului 85 Comunicații Aero și Informatică
- Centrul de Comunicații și Informatică pentru Operații
- Centrul Local de Comunicații și Informatică
- Grupul mobil de comunicații
- Subunități de sprijin.
- Tabăra de instrucție și poligonu de trageri sol-aer Capu Midia „Gl. bg. Ion Bungescu”
- Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”
- Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu” (dotare: Iak-52, IAR 99, IAR 316)
- Școala de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene „Traian Vuia”
Dotare în prezent [modificare]
| Model | Imagine | Origine | Tip | Versiuni | În uz | Note |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Avioane | ||||||
| MiG-21 LanceR | Avion de atac la sol | MiG-21 LanceR A | 49[1] | optimizat pentru misiuni aer-sol | ||
| Avion de antrenament | MiG-21 LanceR B | versiune de instruire | ||||
| Avion de vânătoare | MiG-21 LanceR C | optimizat pentru misiuni aer-aer | ||||
| An-26 | Avion de transport | An-26 | 4[1] | va fi menținut în dotare până în 2012 sau mai târziu | ||
| An-30 | Avion de cercetare | An-30 | 1[1] | pentru misiuni geodezice și în cadrul acordului "Open Skies" | ||
| C-27J Spartan | Avion de transport | C-27J | 5[1] | alte 2 exemplare sunt în curs de livrare[1] | ||
| C-130 Hercules | Avion de transport | C-130B
C-130H |
4[1]
1[1] |
|||
| IAR 99 Șoim | Avion de antrenament | IAR-99
IAR-99C |
10[1]
11[1] |
Capabil de atac ușor la sol. | ||
| Iak-52 | Avion de antrenament | Iak-52 | 12[1] | fabricate sub licență la Aerostar Bacău | ||
| Elicoptere | ||||||
| IAR 316 | Elicopter de antrenament | IAR-316B | 6[1] | Aérospatiale Alouette III fabricat sub licență. Capabil de atac ușor la sol. | ||
| IAR 330 Puma | Elicopter de transport | IAR-330 | 35[1] | Aérospatiale SA 330 Puma fabricat sub licență. | ||
| Elicopter de atac | IAR 330 SOCAT | 22[1] | 25 inițial, 3 s-au prăbușit în accidente. | |||
| Alte dotări | ||||||
| RQ-7 Shadow | Aeronavă fără pilot | Shadow-600 | 7 | 11 inițial, 4 s-au prăbușit (1 la Timișoara, 3 în Irak). În dotare din anul 1999.[2] | ||
| S-60 | Tun antiaerian | CRT 1RL-35M1 | 250 | Va fi înlocuit treptat cu sisteme SHORAD.[3] | ||
| MIM-23 Hawk | Rachetă sol-aer | Hawk XXI | 224 | 8 baterii achiziționate din Olanda. | ||
| S-75 Dvina | Rachetă sol-aer | S-75 M3 "Volhov" | 6 baterii; inițial au fost livrate 18-20 baterii de către URSS între 1963-1967, modernizate de trei ori.[4] | |||
| AN/FPS-117 | Radar | AN/FPS-117E (T) | 5 | Radar tridimensional cu rază lungă de acțiune aflat în dotare din anul 1998.[5] | ||
| P-18 | Radar | P-18 | Radar bidimensional pe distanțe mici aflat în dotare din anul 1977.[6] | |||
| P-37 | Radar | P-37 | Radar bidimensional pe distanțe mari aflat în dotare din 1975.[7] | |||
| TPS-79 | Radar | TPS-79(R) | 19 | Radar tridimensional mobil pentru înălțimi mici și medii.[8] | ||
| PRV-13 | Radioaltimetru | PRV-13 | Radar pentru determinarea înălțimii aflat în dotare din anul 1978.[9] | |||
| RIM-161 SM-3 | Apărare antirachetă | SM-3(Block IB) | 24 | 3 baterii[10] vor fi instalate până în 2015. | ||
Note [modificare]
- ^ a b c d e f g h i j k l m Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS), The Military Balance 2010, pag. 158
- ^ Stockholm International Peace Research Institute
- ^ S-60 (RoAF.ro)
- ^ S-75 M3 Volhov (RoAF.ro)
- ^ FPS-117 (RoAF.ro)
- ^ P-18 (RoAF.ro)
- ^ P-37 (RoAF.ro)
- ^ Gap Filler (RoAF.ro)
- ^ PRV-13 (RoAF.ro)
- ^ gandul.info
Bibliografie [modificare]
- Valeriu Avram, Istoria aviației militare 1910-2010, Editura Scrib, 2010, ISBN 978-606-92171-8-4
- Mihai Iliescu, Vasile Bărboi, Tiberiu Marineanu, Marin Stafie, Istoria artileriei și rachetelor antiaeriene române, Editura Modelism, 1996
- Nicolae Balotescu, Carmen Zgăvârdici, Istoria aviației române, Editura științifică și enciclopedică, 1984
Vezi și [modificare]
Forțele Aeriene Regale ale României
Legături externe [modificare]
|
|||||