Flexografie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Un clișeu flexografic.

Flexografia este un procedeu de imprimare din categoria tiparului înalt care folosește un clișeu tipografic reliefat din material flexibil.[1] Aceasta este practic o versiune actualizată a imprimării cu zaț, care poate fi utilizată pentru tipărirea pe aproape orice tip de substrat, inclusiv pe plastic, pelicule metalice, celofan și hârtie. Este utilizată pe scară largă pentru imprimarea pe substraturi neporoase necesare pentru diferite tipuri de ambalaje alimentare (este, de asemenea, foarte potrivită pentru imprimarea petelor decorative pe suprafețe mari).

Articolul este parte a seriei despre

Istoria tiparului
Stampa.caratteri.jpg
Tiparul cu blocuri de lemn 200
Tiparul mobil 1040
Intaglio 1430
Tipografie 1450
Presă tipografică 1454
Litografie 1796
Cromolitografie 1837
Presă rotativă 1843
Flexografie 1873
Șapirografie 1876
Litografie fotocromatică Anii 1880
Culegere cu metal încins 1886
Tipărire ofset 1903
Serigrafie 1907
Sublimare termică 1957
Fotozaț 1960
Fotocopiere 1960
Pad printing 1960
Tipărire laser 1969
Tipărire cu impact 1970
Tipărire termică 1972
Tipărire cu jet de cerneală 1976
Stereolitografie 1986
Tipărire digitală 1993
Tipărire 3D 2003


Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ dex.ro, flexografie