Ferdinando de' Medici, Mare Prinț de Toscana
| Ferdinando de' Medici | |
|---|---|
.jpg) |
|
|
|
|
| Domnie | 23 mai 1670 - 31 octombrie 1713 |
| Căsătorit(ă) cu | Violante Beatrice de Bavaria |
| Casa regală | Casa de Medici |
| Tată | Cosimo al III de Toscana |
| Mamă | Marguerite Louise d'Orléans |
| Naștere | 9 august 1663 Palatul Pitti, Florența, Toscana |
| Deces | 31 octombrie 1713 (50 ani) Palatul Pitti, Florența, Toscana |
Ferdinando al lea de' Medici (9 august 1663 – 31 octombrie 1713) a fost fiul cel mare al lui Cosimo al III-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana și a Margueritei Louise d'Orléans. Ferdinando a devenit moștenitor al Marelui Ducat de Toscana și a deținut titlul de Mare Prinț de Toscana de la ascensiunea tatălui său în 1670 până la moartea sa în 1713.
Biografie[modificare]
Astăzi este amintit în special ca patron al muzicii. Excelent muzician el însuși (uneori numit "Orfeul prinților") a strâns muzicienii cei mai buni la Florența care a devenit cel mai important centru muzical al acelor timpuri.[1] Prin susținerea lui Bartolomeo Cristofori, Ferdinando a făcut posibil inventarea pianului în 1700.
În 1689 Ferdinando s-a căsătorit cu Violante de Bavaria, fiica cea mică a lui Ferdinand Maria, Elector de Bavaria și a Prințesa Henriette Adelaide de Savoia. Deși și ei îi plăcea muzica și îl iubea, sentimentul nu a fost reciproc iar mariajul a fost nefericit.
În 1696 Ferdinando s-a dus să se relaxeze la Veneția unde s-a îndrăgostit de o cântăreață numită Victoria Tarquini și denumită La Bambagia.[2] Se presupune că în timpul Carnavalului de la Veneția, Ferdinando s-a îmbolnăvit de sifilis. Victoria Tarquini, soția concertmaestrului Jean-Baptiste Farinel a devenit amanta lui Ferdinando. (Victoria era fiica posibilă a lui Robert Cambert și a avut o aventură cu Handel.[3])
Ferdinando a murit în 1713, fără să aibe moștenitori. Tatăl său a mai domnit 10 ani după decesul lui și a fost succedat de fratele mai mic a lui Ferdinando, Gian Gastone, care de asemenea nu a avut moștenitori. După moartea lui Gian Gastone în 1737, marile puteri ale Europei au reatribuit Marelui Ducat lui Francisc I, soțul Mariei Tereza a Austriei, punând astfel capăt independenței statului toscan.
Note[modificare]
- ^ http://www.quadroframe.com/html/albums/fr9829_en.html#contents
- ^ Acton, H. (1958) The last Medici, p. 210.
- ^ Harris, E.T. (2001) Handel as Orpheus: voice and desire in the chamber cantatas, p. 180.
