Feleacu, Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Feleacu | |
| — Comună — | |
 |
|
  |
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară | România |
| Judeţ | Cluj |
| Statut | Centru de comună |
| Zonă metropolitană | Cluj-Napoca |
| Atestare | 1366[1] |
| Sate componente | Feleacu, Gheorghieni, Vâlcele, Sărădiş, Casele Miceşti |
| Guvernare | |
| - Primar | Nicolae Balea[2] (PSD, ales 2004) |
| Suprafaţă | |
| - Total | 61,7 km² |
| Populaţie (1 iulie 2007 [3]) | |
| - Total | 3.622 locuitori |
| - Densitate | 22.59 loc./km² |
| Fus orar | EET (UTC+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poştal | 407270 |
| Prefix telefonic | +40 x64[4] |
| Site: Website (ro) | |
 |
|
Feleacu, mai demult Feleac, (în maghiară Erdőfelek, colocvial Felek, în germană Fleck), este o localitate în judeţul Cluj, Transilvania, România. De pe dealul pe care se află satul se poate vedea o panoramă frumoasă a Clujului.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Comuna Feleacu se situează la doar 7 km de reşedinţa de judeţ, Cluj-Napoca, pe culmea dealului Feleacului, la o altitudine medie de 711 m. Suprafaţa comunei este de 61,7 km2, ea compunându-se din 5 localităţi:
- Feleacu, sat reşedinţă de comună
- Gheorghieni
- Vâlcele
- Sărădiş
- Casele Miceşti
Satul Fealeac se află aşezat pe masivul Feleacului, situat la întâlnirea Podişului Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Msivul este orientat pe direcţia est-vest, pe o lungime de 20 km, de-a lungul căreia se află mai multe înălţimi: Vârful Peana (832 m), Dealul Feleac (744 m), Măgura Sălicii (824 m)[5].
Din 2005 localitatea are şi o pârtie de schi cu lungime de 800 de metri, dotată cu tunuri de zăpadă artificială şi teleschi[6].
[modifică] Istoric
Satul a fost întemeiat în anul 1366 când Ludovic I a aprobat colonizarea a 20 de familii de grăniceri români din Mărginimea Sibiului pe locul denumit în germană „Fleck” (de aici vine numele maghiar şi românesc al satului), pe coama unui deal învecinat, cărora le-a fost încredinţată paza şi întreţinerea drumului care străbătea Pădurea Feleacului dinspre Cluj spre Turda.
Locuitorii satului românesc Feleacu (villa olachorum Felek) aveau obligaţia de a apăra vechiul drum ce ducea spre Turda, de hoţi şi tâlhari. Devenind possessio a Clujului, ca urmare a unei donaţii făcute de regele Sigismund de Luxemburg, acest sat a fost scos de sub jurisdicţia voievodului şi a comitelui, fiind supus autorităţii judelui clujean. În schimbul serviciului practicat, felecanii au fost scutiţi de dijma numită quinquagesima ovium sau datul oilor (fiecare al 50-lea cârlan [7] şi o oaie cu miel), obligaţie feudală exclusivă a comunităţilor româneşti din Transilvania.
[modifică] Viaţa religioasă
Între 1486-1488 a fost ridicată din piatră Biserica Ortodoxă „Sf. Paraschiva” în stil gotic, pe locul uneia mai vechi (probabil din lemn). Unele lucrări istoriografice au vehiculat, având în vedere precedentul de la Vad şi unele elemente arhitecturale ale edificiului, implicarea lui Ştefan cel Mare în ridicarea lăcaşului şi deci, în a unei a doua episcopii ortodoxe în Ardeal. Istoricul Adrian Andrei Rusu consideră însă ipoteza ca nefondată[8].
Edificiul este de tip biserică-sală, cu picturi murale interioare şi icoane executate de zugravul Nistor din Feleacu, în perioada 1760-1765. Nicolae Iorga datează construcţia cea veche la mijlocul secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Ioan de Hunedoara. La sfârşitul secolului al XIX-lea a fost instalat un bust al lui Ştefan cel Mare la vest de biserică, pe cheltuiala lui Gheorghe Sion. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României, după planurile arhitectului Károly Kós, când a fost ridicat şi turnul.
[modifică] Demografie
De-a lungul timpului populaţia comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1.850 | 2.049 | 934 | 976 | 3 | 126 | 10 | ||
| 1.880 | 2.312 | 943 | 1.158 | 5 | 206 | |||
| 1.890 | 4.423 | 2.873 | 1.432 | 5 | 113 | |||
| 1.900 | 4.874 | 3.291 | 1.583 | 0 | ||||
| 1.910 | 5.604 | 3.632 | 1.958 | 1 | 13 | |||
| 1.920 | 5.397 | 3.723 | 1.674 | 0 | ||||
| 1.930 | 5.661 | 3.917 | 1.742 | 1 | 1 | |||
| 1.941 | 5.699 | 4.104 | 1.571 | 3 | 21 | |||
| 1.956 | 5.787 | 4.192 | 1.581 | 14 | 0 | |||
| 1.966 | 5.549 | 4.060 | 1.485 | 1 | 3 | |||
| 1.977 | 5.883 | 4.363 | 1.516 | 4 | 0 | |||
| 1.992 | 4.116 | 2.971 | 1.137 | 8 | 0 | |||
| 2.002 | 3.806 | 2.798 | 974 | 34 | 0 | |||
[modifică] Date economice
- Exploatări de nisipuri cuarţoase.
- Pomicultură (meri, peri, pruni).
- Confecţionarea unor unelte din lemn şi a unor instrumente populare.
[modifică] Personalităţi
- Ştefan Micle (1820-1878), profesor de fizică, rector al Universităţii din Iaşi şi soţ al poetei Veronica Micle.
[modifică] Obiective turistice
- Biserica ortodoxă din Feleacu.
- Valea Morilor (rezervaţie naturală botanică, 1 ha).
- Valea Căprioarelor (zonă peisagistică protejată).
[modifică] Legături externe
- Pagina Primăriei
- Date demografice
- Date demografice conform recensământului din anul 2002
- CIMEC (Repertoriul arheologic, inclusiv Feleacu)
- Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii
- Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia romană
[modifică] Note
- ^ Atlasul localităţilor judeţului Cluj, p. 139
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008. Biroul Electoral Central. Accesat la data de 19 iunie 2008.
- ^ Populaţia la 1 iulie 2007, pe localităţi (în română). INSSE (4 aprilie 2008). Accesat la data de 4 aprilie 2008.
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
- ^ Grigor P. Pop, p. 48
- ^ Pârtia de schi din Feleac, funcţională, pe citynews.ro
- ^ Cârlan = miel sau ied până la vârsta de circa un an
- ^ Adrian Andrei Rusu, Ştefan cel Mare şi Transilvania. Un inventar critic, date nevalorificate şi interpretări noi Analele Putnei, I, nr. 2, 2005, p. 91-122; vezi şi recenzia monografiei semnate de Alexandru Simon
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
[modifică] Bibliografie
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităţilor judeţului Cluj, Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României, Bucureşti: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Grigor P. Pop şi colectivul (2007). Judeţul Cluj, Bucureşti: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1.
|
|||||||
|
|||||||
