Feldioara, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Feldioara
—  sat și reședință de comună  —
Biserica evanghelică fortificată
Biserica evanghelică fortificată
Stemă
Stemă
Feldioara se află în România
Feldioara
Feldioara
Feldioara (România)
Localizarea satului pe harta României
Feldioara se află în Județul Brașov
Feldioara
Feldioara
Feldioara (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°48′20″N 25°35′30″E ({{PAGENAME}}) / 45.80556°N 25.59167°E

Țară România
Județ Brașov
Comună Feldioara

Atestare documentară1240

Altitudine[2]510 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total4.268 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507065
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Feldioara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Feldioara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Feldioara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Feldioara (în maghiară Barcaföldvár, în traducere Cetatea de Pământ din Țara Bârsei, în germană Marienburg, în traducere "Cetatea Mariei", în latină Castrum Sancte Maria) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.

Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei, aflându-se la cca. 500 m deasupra nivelului mării. Numele românesc al localității este derivat din maghiară, Föld-Vár, care înseamnă cetate de pământ. Denumirea germană Marienburg înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Localitatea este atestată documentar în anul 1240, sub numele de Castrum Sancte Maria. Evolutia asezării, atestată de documente, este următoarea: 1370 Castrum Mariee, apoi Villa (1378), oppidum nostrum (regis) 1392, civitas nostra (regis) 1413 civitas, din nou oppidum 1427, 1808 Cetatea de pământ și, din 1854, Feldioara. [3]

Descoperiri arheologice[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică, cu preponderență ceramică pictată de tip Ariușd. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, așadar dinainte de așezarea sașilor pe aceste locuri.

Cetatea Cavalerilor Teutoni[modificare | modificare sursă]

Cetatea romanică era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râurile Olt șiHomorod. Experiența de constructori a teutonilor acumulată în Țara Sfântă și în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici și soluții de construcție întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr, Crac des Chevaliers și Ascalon. Din vechea cetate a teutonilor se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. În anul 2017 a fost terminată întreaga renovare a cetății.

Cetatea țărănească[modificare | modificare sursă]

Cetatea Feldioara, imagine de epocă

La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada.

Bătălia de la Feldioara[modificare | modificare sursă]

În anul 1529 a avut loc aici Bătălia de la Feldioara, încheiată cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand de Habsburg.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.505 locuitori, dintre care 1.052 germani, 1.046 români, 191 maghiari ș.a.[4] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.231 ortodocși, 1.038 evanghelici, 110 reformați, 62 romano-catolici ș.a.[5]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Feldioara se ridică la 6.154 de locuitori; majoritatea locuitorilor sunt români (81,65%).

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia locală este bazată în principal pe agricultură (cultivarea terenurilor, creșterea animalelor) și industrie (fabrica de cherestea "Anatco Prod", fabrica de încălțăminte "Gino", prelucrarea uraniului la „Uzina R” , a bolțarilor și pavelelor la „Pref 1”, ).

Turism[modificare | modificare sursă]

Fragment de curtină, Cetatea Feldioarei

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ „Cetatea Feldioara”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Recensământul populației României din 31 decembrie 1930, vol. II, pag. 84.
  5. ^ Idem, pag. 563.
  6. ^ „Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Brașov” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Feldioara-Marienburg: Contribuții arheologice la istoria Țǎrii Bârsei : Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzenlandes, Adrian Ioniță, Editura Academiei Române, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]