Farcaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Formațiuni politice românești în secolele IX - XIII[1]

Farcaș (sau Fărcaș) a fost un cneaz/voievod din sudul Olteniei, pe râul Lotru (secolul XIII). Printr-o diplomă din 1247, regele Ungariei a acordat pentru 25 de ani Ordinului Cavalerilor Ioaniți, Țara Severinului toată, cu cnezatele lui Ioan și Farcaș până la râul Olt, dar fără țara lui Litovoi și fără țara lui Seneslau, care rămâneau în continuare stăpâni așa cum fuseseră și până atunci. După cum reiese din acest act, Farcaș era un mic conducător local, care stăpânea o parte din Oltenia. Nicolae Iorga afirma că Farcaș ar fi stăpânit un teritoriu în sudul județului Vâlcea, pentru că numele de „farcaș” înseamnă în maghiară „lup”, la fel însemnând și slavonescul „vâlc”.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ovidiu Drimba - Istoria culturii și civilizației românești, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1987, vol.2, pag.404


Predecesor:
...
Cneaz pe râul Lotru, în Oltenia
1247 - 1272/5
Succesor:
Încorporat în țara lui Litovoi


 Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.