FC Progresul Bucureşti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

FC National Bucuresti
Nume complet	FC Progresul Bucureşti
Poreclă	Bancarii
Fondat	1944
Stadion	Stadionul Cotroceni, Bucureşti, România
Capacitate	14,542
Preşedinte	Bogdan Tohaneanu
Antrenor	Gheorghe Multescu
Ligă	Liga a III-a
2007-08
Acasă 　 Deplasare

Progresul Bucureşti este o echipă românească de fotbal, care joacă în Liga a II-a de fotbal a României. Clubul a obţinut de-a lungul timpului rezultate meritorii (a ajuns pe locul 2 în Liga I - fosta Divizia A) în 1996, 1997 şi 2002), dar nu este la fel de popular ca cele trei mari echipe din Bucureşti: Steaua, Dinamo şi Rapid. În sezonul 2004/2005 FC Naţional a terminat pe locul 4. Echipa Progresul Bucuresti s-a retras din campionatul 2008-2009, in retur (la acea data evolua in Liga a II-a, nefiind programata din cauza datoriilor.

Cuprins 1 Prezentarea clubului 2 Rezultate 3 Istorie 3.1 Donaţie prin decret domnesc 3.2 De la BNR, la FC Naţional şi din nou la Progresul 3.3 Performanţe 3.4 Sediu de trei stele, stadion cochet 3.5 Prima dată în prima divizie 3.6 Perioada 1956-1960 3.7 Perioada 1960-1970 4 Perioada 1970-1980 4.1 Perioada 1970-1971 4.2 Perioada 1972-1973 4.3 Perioada 1974-1975 4.4 Perioada 1975-1976 4.5 Perioada 1976-1977 4.6 Perioada 1979-1980 5 Perioada 1980-1990 5.1 Perioada 1980-1981 5.2 Perioada 1981-1982 5.3 Perioada 1983-1984 5.3.1 Lotul de jucători 5.4 Perioada 1987-1988 5.4.1 Lotul de jucători 5.5 Perioada 1988-1989 5.5.1 Lotul de jucători 5.6 Perioada 1989-1990 5.6.1 Lotul de jucatori 6 Perioada 1990-2000 6.1 Sezonul 1990-1991 6.1.1 Lotul de jucători 6.2 Sezonul 1991-1992 6.2.1 Lotul de jucători 6.3 Sezonul 1992-1993 6.3.1 Lotul de jucători 6.4 Sezonul 1993-1994 6.4.1 Lotul de jucatori. 6.5 Sezonul 1994-1995 6.5.1 Lotul de jucători 6.6 Sezonul 1995-1996 6.6.1 Lotul de jucatori 7 Perioada 2000-prezent 7.1 Sezonul 2001-2002 7.2 Sezonul 2004-2005 7.3 Sezonul 2006-2007 7.4 Sezonul 2007-2008 7.5 Sezonul 2008-2009 8 Jucători 8.1 Lotul sezonului 2008-2009 9 Vezi şi 10 Legături externe

[modifică] Prezentarea clubului

• Anul înfiinţării: 1944
• Stadion: Cotroceni (105/70m)

• Capacitate: 14.542 locuri
• Instalaţie de nocturnă: 1670 lucşi (216 proiectoare - 54 proiectoare cu lumină de siguranţă pentru fiecare stâlp)
• Culori: bleu-albastru
• Palmares: (32 ediţii) 945 de jocuri disputate, 379 de victorii, 189 de egaluri, 377 de înfrângeri, golaveraj: 1353-1324,1141 de puncte
• Porecla: Bancarii

[modifică] Rezultate

• Câştigatoare a Cupei României 1959/1960
• Finalistă în 1957/1958, 1996/1997, 2002/2003, 2005/2006
• Vicecampioană a României în 1995/1996, 1996/1997, 2001/2002

[modifică] Istorie

[modifică] Donaţie prin decret domnesc

Cunoscută sub numele de „Parcul cu Platani”, actuala bază sportivă din Cotroceni a fost donată prin decret domnesc în decembrie 1865 de însuşi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, primei grupări cu caracter sportiv din România, „Societatea de Dare de Semn”. Din anul 1867, această asociaţie şi-a extins activitatea modificându-şi denumirea în „Societatea Centrală Română de Arme, Gimnastică şi Dare de Semn”. Cu trecerea anilor, vechiul parc şi-a schimbat înfăţişarea. Astfel, în anul 1939 a fost amenajat Ştrandul Izvor, mai apoi în 1949 stadionul de fotbal, tabloul fiind completat de arena de tenis (6000 de locuri) - 1975. Treptat au mai apărut şi alte construcţii, dintre care cea mai importantă pentru desfăşurarea activităţilor sportive a fost „Sala de Jocuri”.

[modifică] De la BNR, la FC Naţional şi din nou la Progresul

După cel de-al doilea război mondial vechea organizaţie s-a transformat în club sportiv, purtând mai multe denumiri. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la echipa de fotbal, care din prima jumătate a secolului al XX-lea şi până spre sfârşitul mileniului şi-a schimbat numele de mai multe ori: 1944-1948, BNR Bucureşti; 1949-1952 Spartac Banca RPR; 1953 Spartac Finanţe Bănci; 1954-1957 Progresul Finanţe Bănci; 1958-1977 Progresul Bucureşti; 1978-1988 Progresul Vulcan Bucureşti; 1988-1989 Progresul Energia Bucureşti; 1989-1991 Progresul Şoimii IMUC; 1991-1994 Progresul Bucureşti; 1994 F.C. Naţional Bucureşti; 2007 Progresul Bucureşti. Progresul a luat fiinţă la 10 mai 1944, la Govora şi Răşinari. Bombardamentele efectuate de aviaţia americană asupra Bucureştilor la 4 aprilie 1944 au determinat conducerea Băncii Naţionale a României să schimbe domiciliul Serviciului de Fabricare a Biletelor Bancare. Atunci, la iniţiativa domnilor Traian Pătraşcu şi Nicolae Pop, un grup de tipografi au pus bazele echipei BNR Bucureşti, predecesoare legitimă a actualei Progresul. Oficial însă BNR Bucureşti a fost înscrisă în registrele FRF doi ani mai tarziu, în 1946.

[modifică] Performanţe

Deşi este una dintre cele mai vechi echipe de fotbal din România, Progresul are o istorie caracterizată de numeroase convulsii, cu care s-au confruntat de altfel o parte dintre cluburile sportive până la revoluţia din 1989. Echipa bleu-albaştrilor a câştigat o singură dată Cupa României (1959-1960), în alte două rânduri ajungând în finala acestei competiţii (1957-1958, 1996-1997). De asemenea, F.C. Naţional a urcat pe podiumul campionatului primului eşalon de câteva ori: 1955-1956, 1961-1962 locul al III-lea, 1995-1996, 1997 locul al II-lea. Chiar dacă la jumătatea sezonului 1999-2000, F.C. Naţional nu ocupa decât poziţia a 12-a în clasamentul primei Divizii, câştigarea turneului de iarnă din Italia, Norcia-Winter Cup, a dovedit potenţialul echipei bancare.

[modifică] Sediu de trei stele, stadion cochet

Începând cu toamna anului 1997, clubul de fotbal beneficiază de un nou sediu. Moderna construcţie este situată în imediata apropiere a arenei de fotbal (14540 de locuri pe scaune), care a suferit şi ea o transformare radicală în acei ani. Arena Cotroceni (105/70m) este prevăzută cu una din cele mai puternice instalaţii de nocturnă din ţară (1670 lucşi), beneficiind şi de o sonorizare de talie europeană. Printre alte dotări ale arenei pot fi amintite şi cele 74 de locuri rezervate pentru mass-media, locuri prevăzute cu prize de telefon pentru efectuarea rapidă a transmisiilor. Tot în incinta Complexului din Parcul cu Platani, lângă vestiarele jucătorilor, este amenajată una dintre cele mai cochete săli de conferinţe din România, rezervate presei. Hotelul de trei stele din Parcul cu Platani are posibilităţi de cazare pentru 24 de persoane, la un tarif de 60 USD camera cu două paturi. Restaurantul, aflat în incinta hotelului, la parter, funcţionează non-stop şi prestează tarife cu adaos comercial de până la 100%.

[modifică] Prima dată în prima divizie

1955 a fost primul an al echipei bancare pe prima scenă a fotbalului românesc, şi a coincis cu realizarea unei figuri frumoase. Abordând campionatul cu o suită de jucători pe atunci necunoscuţi, în care figura doar un singur fotbalist consacrat, Titus Ozon, echipa a ocupat la sfârşitul campionatului un excelent loc 3. Progresul se afla la finele stagiunii pe podium, înaintea altor formaţii cu tradiţie în prima divizie. Numele lui Titus Ozon este legat de toate succesele formaţiei bleu-albastre din campionatele 1955, 1956 şi 1957-1958, el fiind acela care a adus echipei mulţi suporteri. Lotul Progresului la prima apariţie în primul eşalon i-a inclus pe : Popovici, Gică Andrei, Bratu, Paraschiv, Soare, Colosi, Ciocea, Banciu, Cosma, Ştirbei, Cacoveanu, Fusulan, Dragomir, Dobrescu, Crutiu, M. Smărăndescu, Tănase, Mihăilescu, E. Iordache. Antrenorul acelei echipe a fost Ioan Lupaş.

[modifică] Perioada 1956-1960

În campionatul anului 1956 echipa nu s-a bucurat de succesul din precedenta ediţie. Plecarea sau retragerea unor jucători precum: Gică Andrei, Bratu, Dragomir, Cacoveanu, Tănase, Fusulan şi alţii, a dus la o lipsă de omogenitate în echipă, care n-a ocupat decât locul 9 la finele campionatului. Spre sfârşitul anului începe să se formeze o nouă echipă, formaţia anilor 1957-1958, una dintre cele mai mari din istoria clubului. Au venit Dinulescu, Caricas, Oaida şi Penita Moldoveanu, care alături de Mândru, Cojocaru, Soare, Nedelcu, Mişu Smărăndescu, Mateianu şi Târcovnicu au construit una dintre cele mai temute echipe din campionat. A fost o echipă angrenată în lupta pentru Cupă şi campionat.

Titlul de campioană s-a jucat în ultimele etape ale returului, la Ploieşti. Dacă Progresul ar fi terminat la egalitate cu Petrolul, ar fi ajuns campioană. Pierzând însă, dupa un meci dramatic, Progresul a terminat campionatul 1957-1958 pe locul 4, la un punct în urma primelor trei clasate: Petrolul, CCA şi Ştiinţa Timişoara. Al doilea obiectiv propus s-a încheiat cu o altă decepţie. Dupa succesele consecutive cu: Metalul Bucureşti (5-4), Farul Constanţa (5-1), Rapid (2-0), şi CS Oradea (4-0), echipa bancară a ajuns în finala Cupei împotriva Ştiinţei Timişoara, pe care o învinsese în campionat cu câteva zile înainte cu scorul neverosimil de 7-0. Cum în fotbal însă, nici un meci nu seamănă cu altul, echipa Progresului: Mândru - Dobrescu, Caricas, Ciubotaru - Ciocea, Ştirbei - Oaida, Smărăndescu, Ozon, Dinulescu, Penita Moldoveanu, s-a văzut condusă cu 1-0 în miutul 37, printr-un gol marcat de Cadariu. Dominarea cvasi-permanentă a echipei bleu-albastre n-a adus şi modificarea aşteptată a tabelei de marcaj. Aşa s-a încheiat un alt episod important în istoria clubului.

Cele două şocuri consecutive din vara anului 1958 au lăsat urme în agrenajul ehipei. Câţiva dintre jucătorii reprezentativi au părăsit echipa: mai întâi Ozon, apoi Moldoveanu, Dinulescu şi Cojocaru. Pe de altă parte, au venit unii jucători noi: Maior, Nedelcu, Nicu Smărăndescu, Ioniţă, Baboie, Mafteuţă, Marin, Birn, Vasilescu. În 1958-1959 echipa a terminat pe locul 6 şi a ajuns până în semifinalele Cupei României. Acolo a ratat şansa de a juca finala, pierzând meciul de la Baia Mare cu 2-1. A doua semifinală s-a desfăşurat între Dinamo şi Rapid (5-3), partidă în care Ozon s-a aflat la primul joc pentru echipa din Giuleşti, după o întrerupere de aproape un an a activităţii competiţionale.

În sezonul 1959-1960 echipa s-a clasat pe locul 9, având o formaţie cu multe nume noi. Cu o formaţie care se baza pe axul internaţionalilor Mândru, Caricas, Soare şi Oaida, la care se adăuga travaliul lui Mişu Smărăndescu şi dorinţa de afirmare a tinerilor jucători, Progresul Bucureşti a cucerit Cupa României, reuşind o performanţă deosebită: 15 goluri marcate şi unul primit, eliminând pe CS Craiova (4-0), Steagul Rosu Braşov (4-0), CCA (3-1), Dinamo Bacău (2-0), şi în finală pe Dinamo Obor (2-0), echipă care eliminase din competiţie, printre alţii, pe Rapid Bucureşti. Finala jucată pe Stadionul Republicii, în faţa unui stadion plin (30.000 de spectatori), între Progresul şi Dinamo Obor, a fost dominată de echipa din Parcul cu Platani. Golurile întâlnirii au fost marcate în prima jumătate de oră de Oaida şi Soare. Iată formaţia care a adus prima cupă în Dr. Staicovici: Mândru - Nicu Smărăndescu, Caricas, Soare - Ioniţă, Maior - Oaida, Mafteuţă, Marin, Mişu Smărăndescu, Protopopescu.

[modifică] Perioada 1960-1970

În ediţia de campionat 1960-1961, echipa bancară a ocupat locul 9, ca şi în precedenta ediţie. În Cupă a ajuns până în sferturile de finală, unde a fost eliminată de Steaua. Alte nume noi apar în formaţie, dintre care cel mai reprezentativ jucator a fost Paşcanu. Ediţia 1961-1962 înseamnă repetarea performanţei din 1955: locul 3, după Dinamo şi Petrolul, iar în Cupa României atingerea semifinalelor unde Progresul este eliminat de Rapid. Anul următor se clasează din nou pe locul 9, iar în Cupă se opresc tot în sferturi. Apar alte nume noi: Voinea, Colceriu, Stoicescu, Ioachim Popescu, Dumitru Popescu, Iancu. Ediţia „bucureşteană” a campionatului 1963-1964 clasează echipa pe locul 4, în urma formaţiilor Dinamo, Rapid şi Steaua. În această perioadă a revenit la echipă Viorel Mateianu, care după câţiva ani în care a jucat la Ştiinţa Cluj şi Steaua, ajungând să fie convocat la echipa naţională, a revenit la echipa sa de suflet.

Sezonul 1963-1964 a fost unul nefast pentru Progresul, în care echipa a retrogradat în ciuda faptului că avea în lot trei jucători titulari în prima reprezentativă a ţării: Mateianu, Iancu şi Dumitru Popescu. Alţi doi jucători, Mândru şi Oaida erau selecţionaţi în alte loturi naţionale. Echipa a fost eliminată şi în semifinalele Cupei României, de Ştiinţa Cluj, deşi meciul se încheiase la egalitate, 2-2. Departajarea s-a făcut pe baza diferenţei de vârstă, echipa bancară fiind cu aproximativ o lună mai bătrână decât formaţia adversă.

Cu un lot valoros, echipa era aşteptată să revină în prima divizie. După o luptă strânsă cu Ştiinţa Bucureşti, echipa a revenit în primul eşalon. Promovarea s-a decis în ultima etapă. Evoluau pe atunci la echipă: Mateianu, Mândru, Oaida, Baboie, Unguroiu, Colceriu, Adrian Constantinescu, Mafteuţă.

Campionatul anilor 1966-1967 a însemnat o comportare contradictorie a echipei. Dupa ce a început bine, conducând plutonul pâna în etapa cu numărul 8, echipa a ajuns la sfârşitul sezonului doar pe locul 10. Povestea s-a repetat şi în finala Cupei României. Dupa ce a eliminat în optimi pe Dinamo Bucureşti, a urmat un meci nul la Timişoara, cu CFR, şi campania s-a încheiat.

Sezonul următor a fost mai slab. În campionat Progresul a terminat pe locul 13, loc ce i-a asigurat participarea la barajul pentru rămânerea în primul eşalon. Alaturi de Progresul, evită atunci retrogradarea Crişul Oradea, în vreme ce Steagul Roşu Braşov şi Politehnica Galaţi luau drumul Diviziei B. În acelasi an, în Cupa României, Progresul o elimină pe Steaua în sferturi, dar pierde cu 3-4, în prelungiri, semifinala cu Dinamo, datorită unui 11m acordat pentru o posibilă obstrucţie a lui Neacşu în suprafaţa de pedeapsă. În aceasta perioadă, lotul de bază a fost: Mândru, Matache, Mandoiu, Peteanu, Colceriu, Mafteuţă, Adrian Constantinescu, Neacşu, Al. Constantinescu, Oaida, Matei, Mateianu, Taralunga, Soangher, Viorel Popescu, Alexandru Georgescu. Au mai jucat pentru bleu-albaştri: Ciucu, Staicu, Ion Constantinescu, Ninel Popescu, iar din 1967 Stoicescu, Alecu, Grama, Mirăuţă, Radu Ionescu, Manta, Banu şi Mihai.

Anul 1969 se poate numi anul „marilor retrageri” deaorece doi dintre jucatorii reprezentativi spun adio fotbalului de performanţă. Mai întâi o face Mândru, iar la finele anului Oaida - jucători care au activat peste zece ani în cadrul echipei, şi care sunt încă iubiţi de suporterii acesteia, fiind consideraţi un exemplu de seriozitate şi ataşament.

În sezonul 1968-1969, echipa nu se mai poate salva, şi se consemnează a doua retrogradare din istoria clubului. O parte din jucătorii trecutelor ediţii nu mai apar în rândurile formaţiei: Colceriu, Stoicescu, Peteanu, dar în lotul echipei îşi face aparitia unul dintre cei mai talentaţi jucători din istoria clubului, Aurică Beldeanu. În rest, au rămas aceiaşi jucători din ediţia precedentă, cărora li s-au adăugat sporadic Marinescu, Goia, Mocanu şi Decu. Pierzând 6 puncte pe teren propriu şi realizând doar două puncte în deplasare, echipa bancară coboară în eşalonul secund. A fost vorba şi de un concurs de împrejurări: în ultima etapă Progresul a pierdut la Constanţa, printr-un gol primit în minutul 84, iar FC Argeş a câstigat la Târgu Mureş, victorie care i-a adus salvarea, şi care a trimis echipa bucureşteană în Divizia B.

În anul urmator Progresul a câştigat seria cu 8 puncte avans faţă de cea de-a doua clasată, pierzând un singur punct pe teren propriu şi realizând 12 puncte în deplasare. După primele etape se retrage un alt mare jucător, Viorel Mateianu, care îşi încheie astfel activitatea la echipa unde a cunoscut consacrarea. Apar alţi jucători de valoare, precum Raksi si Pavlovici, şi îşi face debutul în prima echipă Dudu Georgescu, cel care avea să devină peste câţiva ani „Gheata de Aur” a Europei.

[modifică] Perioada 1970-1980

[modifică] Perioada 1970-1971

Ediţia 1970-1971 nu a fost una lipsită de emoţii. Echipa a scos doar 10 puncte în cele 15 partide susţinute în turul campionatului. Deşi din lot au făcut parte tineri talentaţi precum : Dudu Georgescu, Tănăsescu, Mircea Sandu, Sandu Ion, Filipescu, alături de experimentaţii Manta, Adrian Constantinescu, Mandoiu, Grama, Dumbravă, Marinescu, Beldeanu, Radu Ionescu, Raksi, Viorel Popescu, sau Matei Dinu Iordan, nu s-a obţinut coeziunea.

Totusi, echipa începe să funcţioneze în retur, când îşi fac apariţia alte speranţe: Năstase, Kassay şi Dumitriu IV. Progresul începe bătălia pentru menţinerea în prima divizie. În partea a doua a campionatului a obţinut 15 puncte, toate realizate în urma practicării unui fotbal modern şi entuziast. Evoluţia echipei în returul ediţiei 1970-1971 a fost calificată de specialişti, de ziarişti şi de publicul spectator ca „excelentă” ^{[necesită citare]}. Este posibil ca o formaţie cu o linie de mijloc Dumitriu IV (Kassay) - Beldeanu, cu o înaintare Sandu Ion - Dudu Georgescu - Sandu Mircea - Viorel Năstase, şi avându-i în linia de apărare printre alţii pe Tănăsescu şi Filipescu - toţi jucători tineri - să fi format una dintre marile echipe ale fotbalului românesc.

În ciuda prestaţiei deosebite din retur, formaţia bancară a retrogradat, cumulând la sfârsitul întrecerii cu un punct mai puţin decât CFR Cluj, care cu o jumătate de oră înaintea încheierii campionatului era condusă de UT Arad, fiind practic retrogradat. Ultima partidă a Progresului din acea ediţie de campionat a fost cea cu "U" Cluj. În momentul în care s-a anunţat ca UTA conduce pe CFR Cluj, întregul stadion a izbucnit în urale, şi unii jucători plângeau de bucurie ^{[necesită citare]}. Dezamăgirea retrogradării pentru suporterii bancarilor s-a combinat cu dezamăgirea pentru dezmembrarea echipei.

[modifică] Perioada 1972-1973

Formaţia s-a descompletat. Sandu Mircea şi Năstase s-au transferat, iar în lot au apărut disensiuni, în timp ce pregătirea era insuficientă. Cu toate acestea, echipa a ocupat la sfârşitul sezonului locul secund în serie, după Sportul Studenţesc. La puţin timp după încheierea campionatului au plecat de la echipă: Manta, Kassay, Tănăsescu, Raksi, Beldeanu, iar în ediţia următoare: Dudu Georgescu, Filipescu, Dumitriu IV şi alţii. În ediţiile 1972-1973 echipa a fost cotată ca o formaţie de mijloc a Diviziei B ^{[necesită citare]}.

[modifică] Perioada 1974-1975

Din toamna anului 1974 începe să se afirme o nouă generaţie la Progresul. Se cristalizează stilul de joc, cu participarea preponderentă a jucătorilor la faze, rezultatul unei noi concepţii tactice. Nume ca Giron, Ploscaru, Badea, D. Stefan, Dragu, Dragnea, Tevi, Apostol, Nignea, Neagu, revenirea lui Grama, intrarea în echipă a „fachirului” Niki Dumitriu, aportul deosebit al lui Sandu Ion dau noi speranţe suporterilor bancari. Dar în acea ediţie Progresul i-a avut ca rivali pe experimentaţii jucători de la Rapid. Echipa bancară a terminat din nou pe locul secund, stabilind ca obiectiv pentru sezonul următor promovarea.

Înaintea noii ediţii de campionat, Progresul a câştigat „Cupa Municipiului Bucureşti”, învingând pe Sportul Studenţesc şi Rapid de o manieră care a entuziasmat spectatorii. De mult nu mai veniseră atâţi supertori la stadion, pentru a aplauda în picioare echipa.

[modifică] Perioada 1975-1976

Odată cu începerea sezonului 1975-1976, o nouă tânără speranţă, Paul Turbatu, a fost promovat în prima echipă. Începutul acestei ediţii a fost unul furtunos, echipa conducând majoritatea etapelor si terminând turul pe locul al doilea, la un punct de CS Târgovişte. Chiar dacă în partea a doua a campionatului Progresul n-a mai avut un parcurs atât de bun, a câştigat totuşi seria cu 50 de puncte, înaintea lui Dinamo Slatina (6 puncte) şi Steagul Roşu Braşov.

[modifică] Perioada 1976-1977

Sezonul 1976-1977 a început bine pentru echipa din Parcul cu Platani. În aceeaşi Cupă a Bucureştiului, tot în finală, a câştigat din nou cu Rapid (2-0). Echipa porneşte slab în campionat şi antrenorul Viorel Mateianu este îndepărtat de la echipă. Înlocuitorul său a fost Oaida, vechiul sau coechipier, care însă n-a putut redresa echipa. Nu a ajutat nici faptul că în acel an, ca junior impus de regulament, a debutat la Progresul viitorul internaţional Gino Iorgulescu, care a fost într-o perioadă şi preşedinte de club. Lotul de jucători folosit: Giron, Tichigiu, Badea, Dumitru Ştefan, Grama, Florentin Mihai, Moraru, Ploscaru, Sătmăreanu I, Gheorghe Ştefan, Dragu, Iatan, Iorgulescu, Apostol, Libra, Rusu, Ion Sandu, Tevi, Turbatu.

În ciuda greutăţilor financiare şi a faptului ca Banca Naţională nu a mai avut efectiv capacitatea de a-şi susţine echipa, aceasta a avut totuşi un parcurs meritoriu. A terminat la şase puncte de lider (Chimia Râmnicu Vâlcea), pe care l-a şi învins cu 3-1. A câştigat de asemenea trei puncte din patru cu Rapid. Satisfacţia a venit din partea tinerilor talentaţi antrenaţi de Cristoloveanu. Aceştia au cucerit al doilea titlu de campioni naţionali de juniori (1-0 în finala cu FC Baia Mare), după cel obtinut de Cornel Drăguşin în 1954. În ediţia următoare de campionat, (1978-1979), Progresul s-a clasat pe locul 7, într-o serie în care Viitorul Scorniceşti izbutea să-şi câştige în mod controversat locul de promovare în primul eşalon.

[modifică] Perioada 1979-1980

După opt etape Progresul acumulase 12 puncte şi se afla între primele trei echipe, cu şanse reale de a participa în lupta pentru promovare. Dar se pare că din motive de propagandă unii jucători de la rivalele Rapidului au fost transferaţi cu forţa la clubul din Giuleşti ^{[necesită citare]}. S-a încercat şi legitimarea abuzivă a doi bancari: Dragu şi Florian Dumitru ^{[necesită citare]}. Ca răspuns la aceste acţiuni în forta, suporterii Progresului au trimis o scrisoare de protest ziarului „Scânteia Tineretului”. Acest protest a devenit public cu sprijinul unui ziarist, Vasile Cabulea. Rezultatul lui a fost reîntoarcerea celor doi jucători în Parcul cu Platani. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu alţi jucători aduşi la Rapid atunci.

Către sfârşitul turului, giuleştenii îi înving pe bancari cu 5-1, după un meci care a stârnit pasiuni. La un penalty acordat de Ioan Igna, regretatul portar Bulancea a protestat împotriva deciziei şi a manierei de arbitraj în general, întorcându-se pur şi simplu cu spatele până când lovitura de la 11m a fost executată( transmisie in direct tvr).

Progresul s-a revanşat în retur, marcând trei goluri giuleştenilor. Ultimul, cel al lui Vlad Marica, nu a contat numai din punct de vedere estetic (după ce a driblat trei adversari, a şutat cu stângul de la marginea careului mare, în colţul lung, lăsând portarul fără replică), ci a fost şi golul care a decis echipa care urma să promoveze în prima divizie.

[modifică] Perioada 1980-1990

[modifică] Perioada 1980-1981

În sezonul 1980-1981 Progresul a reuşit să se menţină în prima divizie: la golaveraj, în ultima etapă, cu un gol înscris spre finalul meciului. Meciuri remarcabile au fost victoriile cu Steaua (1-0) şi Universitatea Craiova (3-2).

[modifică] Perioada 1981-1982

În campionatul următor Progresul a retrogradat, alături de Universitatea Cluj si UT Arad. În anii '80 au apărut pe prima scenă a fotbalului românesc echipe precum FC Olt Scorniceşti, Flacăra Moreni şi Victoria Bucureşti. Conducerea clubului încearcă înlocuirea lui Viorel Mateianu, revenit la echipă dupa experimentul reuşit la Baia Mare, cu Robert Cosmoc. Rezultatele sunt nesatisfăcătoare.

Pentru ca nu a realizat nici baremul minim stabilit de Federaţie pentru echipele retrogradate, Progresul a trebuit să înceapă următorul sezon cu o penalizare de 4 puncte. Experimentatul Petre Moldoveanu, împreună cu Gelu Cristoloveanu, au condus echipa de pe bancă. Nu s-a putut obţine însă omogenizarea echipei, care conta cu un lot foarte numeros. În primăvară echipa a ajuns pe locul 10. Distinsul publicist Radu Cosaşu, simpatizant al bancarilor, a scris despre această perioadă „în toţi aceşti ani Progresul m-a întărit prin suferinţă”.

[modifică] Perioada 1983-1984

În campionatul 1983-1984 Progresul a terminat tot pe locul 10, la 15 puncte de lider. Antrenorii Petre Gavrilă-Ion Catană au rămas la cârma echipei, dar fără prea mult succes, şi neavând suporterii de partea lor. Instabilitatea de la club e sugerată de plecările a 18 jucători şi sosirile a 21.

Tandemul Gavrilă-Catană este schimbat de perechea Paul Popescu-Marin Moraru, care operează schimbări în stilul de joc. Într-o ierarhie a eficacităţii, atacul bancar a ocupat la finalul întrecerii locul secund, cu 59 de goluri. Progresul a terminat pe locul 3, la egalitate de puncte cu Şoimii, seria fiind câştigată de Dinamo Victoria.

Cu Paul Popescu şi Marin Moraru in continuare la cârma, echipa ia un start promiţător, la sfârşitul turului reuşind să adune 24 de puncte. Dar meciul disputat la Bucureşti in compania singurei contracandidate serioase la primul loc, ASA Târgu Mureş, se incheie nedecis (1-1).

La finele lui septembrie 1986 s-a hotărât ca stadionul din Dr. Staicovici să fie dezafectat, ceea ce a însemnat pentru bancari imposibilitatea de a disputa meciuri acasă. Printre terenurile folosite pentru meciurile considerate „acasă” se află : Autobuzul, Giuleşti, ICSIM, Mecanica Fină, Metalul, 23 August, Voinţa etc.

[modifică] Lotul de jucători

• Portari: Adam, Bazoianu, Levitschi.
• Apărători: Bealcu, Beldie, George Dumitru (Periş), Ion Marinescu, Mincu, Ioan Popa, Andrei Popescu, George Radu, Stroie.
• Mijlocaşi: Birjaru, Bolborea, Victor Ene, Nita, Daniel Pavel.
• Atacanţi: Aelenei (Aşchiuta), Capat, Duna, Ioan Petrescu, Mihai Stoica, Toanta, Vlaicu, Cezar Zamfir.
• Antrenori: Paul Popescu si Marin Moraru.
• Medic: Pompiliu Popescu.
• Au plecat: Ciuca, Garjoaba, Florin Grigore, Livciuc, Nicolae Marin, Mesaros, Ilie Nita, Dumitru Popescu, Purdea, State, Stoichita.
• Au venit: Adam, Aelenei, Bealcu, Capat, George Dumitru, Levitschi, Mincu, Daniel Pavel, Ioan Popa, Stroie, Toanta, Vlaicu.
• Echipa tip: Bazoianu (Adam) - Mincu (Stroie), I. Popa, I. Marinescu (Beldie), G. Radu ( G. Dumitru) - V. Ene, B. Dumitru, Stoica (Nita) - Duna, Petrescu, C. Zamfir (Aelenei).

În Cupa României:

• 112. Santierul Naval Oltenita- Progresul Vulcan 0-3
• 113. Progresul Corabia - Progresul Vulcan 4-6
• 114. Motoare Diesel Bucuresti- Progresul Vulcan 0-1
• 115. Petrolul Ploieşti - Progresul Vulcan 2-1

(saisprezecimi) Linia de clasament:

[modifică] Perioada 1987-1988

În acest sezon Progresul a reuşit să adune doar 14 puncte din 68. Antrenorul Paul Popescu a renunţat la echipă, unde datorită situaţiei precare s-au schimbat mulţi antrenori : Marin Moraru si Vasile Aelenei (tur), Costică Toma cu Adrian Rusu (prima parte a returului), iar in final Nicolae Lupescu. Doisprezece jucatori parasesc parcul cu platani, in locul lor sosind nu mai puţin de douăzeci şi cinci. Mulţi au fost promovaţi prin forţa împrejurărilor de la juniori, sau au revenit după satisfacerea serviciului militar. Foarte puţini izbutesc să se impună şi să confirme ulterior. Dintre jucătorii valoroşi se remarcă Liviu Ciubotariu, Cristian Diaconu, Carol Marina şi Valentin Oprea, care au evoluat aici cinci ani consecutiv, contribuind până la urmă la revenirea Progresului în prima divizie.

Seria a fost câştigată în acel sezon de Inter Sibiu; la celălalt pol al clasamentului - Progresul Vulcan, care după 40 de ani, cobora în subsolul fotbalului românesc.

[modifică] Lotul de jucători

• Portari: Adam, Bazoianu, Vladila.
• Apărători: Banuta, Bealcu, Ciobotariu, Manu, Martina (Fondanta), Ion Marinescu, Mihale, Mincu, Petre Petre, Ioan Popa, Stroe, Ion Tica.
• Mijlocaşi: Badulescu, Birjaru, Ciocanete, Damian, Diaconescu, Bolborea, Fulga, Hristu, Ion Vasile, Ivan Nicolae, Florin Simion, Voiculescu.
• Atacanţi: Aelenei, Buştean, Capat, Cioaca, Dochia, Dragnea, Duna, Oprea, Ion Petre, Bogdan Simion, Cezar Zamfir.
• Au plecat: Beldie, George Dumitru, Victor Ene, Levitschi, Nita, Daniel Pavel, Ioan Petrescu, Andrei Popescu, George Radu, Mihai Stoica, Toanta, Vlaicu.
• Au venit: Badulescu, Banuta, Buştean, Cioaca, Ciobotariu, Ciocanete, Damian, Diaconu, Dochia, Eugen Dragnea, Fulga, Hristru, Vasile Ion, Nicolae Ivan, Manu, Marina, Mihale, Oprea, Ion Petre, Petre Petre, Bogdan Simion, Florin Simion, Ion Tica, Vladila, Ionel Voiculescu.
• Echipa tip: Bazoianu (Adam) - Bealcu (Manu), I. Popa, I. Marinescu (Tica), Stroie (Mincu) - Ciocanete, B. Dumitru (Marina), V. Ion - Duna, Cioaca, C. Zamfir (Aelenei).

• Cupa României a 50-a ediţie

[modifică] Perioada 1988-1989

În acest an competiţional echipa devine „Progresul Energia Bucureşti”, preluând numele proaspăt înfiinţatei Asociaţii Sportive a IAMRCT-ului, care în continuare susţinea financiar echipa din Dr.Staicovici. S-a umblat însa zdravăn la efectivul de jucători, redus de la 38 la 24. În locul preşedintelui Mureşan vine Dan Ionescu. Este readus la conducerea echipei şi antrenorul Paul Popescu. Progresul pornea cu minus 3 în clasament, din cauza neîndeplinirii baremului.

În acel sezon Mecanica Fină s-a clasat pe primul loc în seria Progresului.

[modifică] Lotul de jucători

• Portari: Adam, Leibu.
• Apărători: Bealcu, Ciobotariu, Marina, Ion Marinescu, Moroşanu, Ioan Popa, Stroe.
• Mijlocaşi: Anton, Diaconu, Dragu, Vasile Ion, Constantin Marin, Pancisin, Pantazi (Şobolanu'), Daniel Pavel, Stoian.
• Atacanţi: Capat, Cioaca, Eugen Dragnea, Oprea, Ion Petre, Tachescu.
• Antrenori: Paul Popescu, Gheorghe Cristoloveanu, Mihai Stoichita.
• Medic: Pompiliu Popescu.
• Au plecat: Aelenei, Badulescu, Banuta, Bazoianu, Birjaru, Buştean, Ciocanete, Damian, Dochia, Bolborea, Duna, Fulga, Hristru, Nicolae Ivan, Manu, Mihale, Mincu, Petre Petre, Bogdan Simion, Florin Simion, Ion Tica, Vladila, Voiculescu, Cezar Zamfir.
• Au venit: Constantin Anton, Dragu, Leibu, Constantin Marin, Moroşanu, Pancisin, Pantazi, Daniel Pavel, Stoian, Tachescu.
• Echipa tip: Adam (Leibu) - Bealcu (Moroşanu), Popa, Ciobotariu, Stroie (Marinescu) - Diaconu, Marina, Pavel - Oprea, Petre, Cioaca (Capat).

Linia de clasament:

[modifică] Perioada 1989-1990

În acel sezon a avut loc un moment important în istoria României - ziua de 22 decembrie 1989. Printre altele, Revoluţia a însemnat schimbarea situaţiei la Banca Naţională a României. Situaţia se schimbă şi în Parcul cu Platani, iar Progresul reuşeşte să câştige seria a V-a - depăşindu-şi cu cinci puncte principala adversară, Metalul Bucureşti - şi revine in Divizia B.

Printre juniorii promovaţi la seniori se remarcă Florin Cârstea, un atacant de clasă. Ulterior el va realiza un impresionant salt valoric, devenind titular de nădejde al Progresului. Avea să fie covocat în câteva rânduri de Anghel Iordănescu la echipa naţională, evoluând pentru început în câteva finaluri de partide, dar fără să confirme până la urmă.

[modifică] Lotul de jucatori

• Portari: Adam, Leibu.
• Aparatori: Butoi, Ciobotariu, Hadade, Marina, Ion Marinescu, Moroşanu, Ioan Popa, Strizu.
• Mijlocaşi: Anton, Diaconu, Marian Lacatuş (Bocanici), Pantazi, Stoian, Stuparu, Daniel Tase (Ursache).
• Atacanti: Grigore Angelescu, Carstea, Craiu, Duna, Grigoroscuta, Heghedus, Margelatu, Oprea, Ion Petre, Toanta.
• Antrenori: Gheorghe Cristoloveanu, impreuna cu Marin Moraru (etapele 1-5), apoi cu Dumitru Ştefan. Medic: Pompiliu Popescu.
• Au plecat: Bealcu, Capat, Cioaca, Dragne, Dragu, Ion Vasile, Constantin Marin, Pancisin, Pavel, Tachescu.
• Au venit: Ion Anghelescu, Butoi, Carstea, Craiu, Duna, Grigoroscuta, Hadade, Heghedus, Marian Lacatuş, Margelatu, Stuparu, Tase, Toanta.
• Echipa tip: Adam (Leibu) - Moroşanu (Marina), Hadade (Ciobotariu), Popa (Marinescu), Stroie - Diaconu, Pantazi, Stoian - Oprea, Petre, Duna (Carstea).

Linia de clasament: 1. Progresul Şoimii IMUC 30 18 6 6 57-21 42 2. Metalul Bucuresti 30 17 3 10 70-35 37</poem>

[modifică] Perioada 1990-2000

[modifică] Sezonul 1990-1991

În sezonul 1990-1991 Progresul a terminat pe 14. Juniorul promovat de această dată a fost fundaşul dreapta Tinel Petre. În timp, avea să devina titular de bază, cu multe selecţii şi în reprezentativa de tineret.

Seria a fost câştigată de Electroputere Craiova.

[modifică] Lotul de jucători

• Portari: Adam, Chirila, Vasile Leibu
• Apărători: Balan, Bealcu, Gabriel Calin, Ciobotariu, Cruceru, Marina, Ion Marinescu, Moroşanu, Sorin Mustatea, Tanase, Stroie. Mijlocasi: Torian Chirita, Diaconu, Bolborea, Victor Ene, Pantazi, Stan, Stoian. Atacanti: Ion Angelescu, Carstea, Craiu, Duna, Grigoroscuta, Oprea, Ion Petre.
• Antrenori: Dumitru Ştefan ajutat de Cristoloveanu Gheorghe - in tur, iar in retur Dumitru Ştefan - Dumitru Baboie.
• Medic: Pompiliu Popescu.
• Au plecat: Anton, Butoi, Hadade, Heghedus, Marian Lacatuş, Margelatu, Ioan Popa, Stuparu, Tase, Toanta.
• Au venit: Balan, Bealcu, Gabriel Calin, Chirila, Torian Chirita, Cruceru, Bolborea, Victor Ene, Sorin Mustatea, Petre Tinel, Tanase, Stan.
• Echipa tip: Adam (Leibu) - Moroşanu, Ciubotariu, Calin, Stroie (Marina) - Diaconu, Chirila, Dumitru (Ene) - Duna, I. Petre (Oprea), Carstea.

• Cupa României ediţia a 53-a

[modifică] Sezonul 1991-1992

Concomitent cu startul in noul campionat, se revine, după 14 ani, la vechea denumire de Progresul, având ca principal sponsor Banca Naţională.

Domnul Vlad Soare, viceguvernator pe atunci al Băncii Naţionale, preia destinele clubului, iar efectele benefice încep să se vadă imediat. Sunt aduşi câţiva jucători de valoare, pentru acoperirea posturilor aflate in suferinţă. Ca antrenor principal vine Simionaş, cu Dumitru Ştefan secund. Se întocmeşte un program pe termen lung.

Progresul începe bine campionatul, dar returul se anunţă oarecum mai dificil, întrucât în lupta pentru primul loc intervine şi Gloria CFR Galaţi, echipă cu o revenire impresionantă. Dar în ultimele 17 etape Progresul adună încă 27 de puncte. Cu un total de 47, echipa bancară promovează în prima ligă.

[modifică] Lotul de jucători

• Portari: Adam, Ion Campeanu, Leibu.
• Apărători: Bălăn, Gabriel Călin, Ciobotariu, George Dumitru, Corneliu Ionescu (Bulgaru'), Marius Marin, Marina, Moroşanu, Tinel Petre, Marian Popescu.
• Mijlocaşi: Chiran, Torian Chirita, Diaconu, Bolborea, Victor Ene, Nita, Olăroiu, Pologea.
• Atacanţi: Carstea, Craiu, Duna, Oprea, Ion Petre, Strizu, Vaiscovici. Medic: Pompiliu Popescu.
• Au plecat: Ion Angelescu, Bealcu, Chirila, Cruceru, Adrian Grigoroscuta, Ion Marinescu, Mustatea, Pantazi, Stan, Stoian, Stroie.
• Au venit: Ion Campeanu, Chiran, George Dumitru, Corneliu Ionescu, Marius Marian, Nita, Olăroiu, Pologea, Marian Popescu, Strizu, Vaişcovici.
• Echipa tip: Adam (Campeanu) - Marina, Ciubotariu, Calin (M. Popescu), Dumitru (Marin) - Diaconu (Olăroiu), Ene, Dumitru (Chirita) - Oprea, Duna, Carstea (Strizu).

• Cupa României ediţia a 54-a

[modifică] Sezonul 1992-1993

La începutul sezonului 1992-1993 obiectivul Progresului a fost evitarea retrogradării. Obiectiv dublat de ideea completării continue a lotului cu valori certe, astfel ca în anul viitor să poată aspira la mai mult. Printre noii veniţi se aflau fotbalişti consacraţi in prima divizie, dar şi câţiva puşti cu talent incontestabil. Jocul a avut însă de suferit, fapt dovedit de cele doar 11 puncte de la sfârşitul turului, cu un minus 5 in clasamentul adevarului.

Pentru retur se va recurge la experimentatul antrenor Dumitru Nicolae-Nicuşor, care va prelua funcţia de director tehnic. Nicolae va impune un stil de joc mult mai pragmatic. Progresul a strâns 18 puncte în retur, intre care foarte important a fost cel de la Brăila, dintr-un egal 2-2, cu un gol antologic, spre final, al lui Florin Cârstea.

În Cupa României, Progresul a fost eliminată în optimi de Steaua, cu 1-0.

[modifică] Lotul de jucători

• Portari: Adam, Ion Cîmpeanu, Costel Cîmpeanu, Musta.
• Apărători: Bacoş, Baicea, Gabriel Călin, Ciobotariu, George Dumitru, Mirea, Tinel Petre, Mircea Popa, Marian Popescu.
• Mijlocaşi: Atomulesei, Tudorel Cristea, Diaconu, Victor Ene, Olăroiu, Eugen Popescu, Mihai Stoica, Ursu.
• Atacanţi: Cîrstea, Dună, Iulian Oprea, Valentin Oprea, Strizu.
• Antrenori: Vasile Simionaş si Ştefan Dumitru - in tur, Simionaş - in retur.
• Director tehnic: Nicolae Dumitru "Nicuşor".
• Medic: Pompiliu Popescu.
• Au plecat: Bălan, Chiran, Chiriţă, Craiu, Bolborea, Corneliu Ionescu, Leibu, Marin, Marina, Moroşanu, Niţă, Ion Petre, Pologea, Vaişcovici.
• Au venit: Atomulesei, Bacoş, Baicea, Costel Cîmpeanu, Tudorel Cristea, Mirea, Perlat Musta, Iulian Oprea, Mircea Popa, Eugen Popescu, Mihai Stoica, Ursu.

Echipa tip: I. Cîmpeanu (C. Cîmpeanu) - Ciobotariu, Mirea, Baicea (M. Popescu), Dumitru - Atomulesei (Ursu), Olăroiu (E. Popescu), T. Cristea (M. Stoica) - Dună, Cîrstea (Oprea), Strizu.

• Cupa României ediţia a 55-a

La inceputul lui februarie '93 Progresul participă la un turneu international in Siria şi Liban. Rezultatele au fost : cu Selecţionata Siriei, 0-1 in primul meci, din nou 0-1 peste alte cinci zile; cu formaţiile de club : 3-1 cu Kamishli, 2-1 cu Security Beirut, 2-0 cu Sagesse Beirut.

[modifică] Sezonul 1993-1994

Simionaş pleacă. Pe aleile dintre platani apare tertetul Jacky Ionescu, Viorel Kraus, Gelu Cristoloveanu, şi jocul echipei creşte valoric. Sunt convocaţi la loturile nationale Cîrstea, Liţă, Tinel Petre, Potocianu, Luţu.

Cornel Dinu a fost numit în fruntea Societăţii Comerciale Progresul SA, care avea ca ţel aducerea echipei bancare la un standard cu adevărat european, cu adevărat profesionist, compatibil cu marile rezultate.

În acel sezon a avut loc un scandal pe marginea aranjării partidei Progresul-Farul Constanţa. Rezultatul a fost penalizarea Progresului şi suspendarea pe termen lung a doi titulari de bază, Cârstea şi Baicea. În pofida acestui incident, Progresul a terminat campionatul pe locul 9. Meciurile de referinţă au fost Progresul - Universitatea Craiova 5-2 şi Progresul - Gloria Bistriţa 6-0.

[modifică] Lotul de jucatori.

• Portari: Adam, Blid, Bratu, Toma.
• Apărători: Baicea, Ciobotariu, Crăciun, George Dumitru, Rareş, Tinel Petre, Marian Popescu, Potocianu, Stoicov (Bulgaru').
• Mijlocaşi: Atomulesei, Balea, Bolohan, Victor Ene, Iancu, Liţă (Pantera), Luţu (Olteanu'), Miu, Olăroiu, Narcis Răducan, Mihai Stoica, Ovidiu Constantin.
• Atacanţi: Cîrstea, Dună, Mărginean, Iulian Oprea.
• Antrenori: Ion V. Ionescu (Jacky), Gheorghe Cristoloveanu.
• Director tehnic: Viorel Kraus.
• Medic: Pompiliu Popescu.
• Au plecat: Bacoş, Călin, Costel Cîmpeanu, Ion Cîmpeanu, Tudorel Cristea, Diaconu, Mirea, Musta, Valentin Oprea, Mircea Popa, Eugen Popescu, Strizu, Ursu.
• Au venit: Balea, Blid, Bolohan, Bratu, Crăciun, Iancu, Liţă, Luţu, Mărginean, Rareş, Miu, Potocianu, Narcis Răducan, Stoicov, Toma, Cristian Stoica.
• Echipa tip: Blid (Adam) - T. Petre, Ciobotariu, Potocianu, Ad. Crăciun (Baicea), Stoicov - Liţă (Ene), Olăroiu, C. Stoica (Luţu) - Dună, Cîrstea (Mărginean).

• In Cupa Romaniei (editia 56):

În Liga 1 :

[modifică] Sezonul 1994-1995

În acest sezon numele echipei a devenit „FC Naţional” şi preşedinte de onoare a fost numit Ilie Năstase. Se împlineau 50 de ani de la înfiinţarea BNR Bucureşti. A fost sezonul în care FRF a început să aplice dispoziţia FIFA de a acorda 3 puncte pentru victorie. Absolvent al unei şcoli de antrenori din Germania, Liţă Dumitru este numit antrenor la Progresul. Echipa are un debut de campionat impresionant, învingând acasă pe Petrolul Ploieşti cu 4-1, pe Universitatea Craiova cu 3-2, şi pe Gloria Bistriţa cu 3-1; în deplasare a învins cu 5-2 pe Oţelul Galaţi, şi cu 3-0 pe UTA, respectiv FC Argeş. Cu toate acestea, Progresul a pierdut cu 6-0 în Ghencea. La sfârşitul turului Progresul era pe primul loc, la egalitate de puncte cu Steaua.

Dar în primele şapte etape din retur Progresul înregistrează cinci înfrângeri şi două rezultate de egalitate. Liţă Dumitru este înlocuit în etapa 25 cu Viorel Hizo, demis de curând de la Rapid. Progresul termină campionatul pe locul 6. Se consideră că plecarea lui Cornel Dinu la Dinamo a contribuit la scăderea de formă din retur. Preşedinte a devenit fostul jucător bancar Gino Iorgulescu. Marin Dună a fost aproape de a obţine titlul de golgeter, dar a fost întrecut pe final de campionat de Craioveanu şi Axinia II.

[modifică] Lotul de jucători

• Portari: Adam, Colceag.
• Apărători: Bătrînu, Ciobotariu, George Dumitru, Tinel Petre, Potocianu, Topolinschi.
• Mijlocaşi: Bolohan, Tudorel Cristea, Victor Ene, Liţă, Luţu, Matincă, Olăroiu, Pistol, Gabi Răduţă, Stancu, Visalom.
• Atacanţi: Baicu, Cîrstea, Ceauşilă (Papin), Dună, Hanganu.
• Antrenori: Ion Dumitru (et. 1-24), Marcel Pigulea (1-17 si 27-34), Bolborea Dumitru (1-34), Viorel Hizo (25-34).
• Medic: Pompiliu Popescu.
• Au plecat: Atomulesei, Baicea, Balea, Blid, Bratu, Crăciun, Iancu, Ion Stelian, Mărginean, Miu, Rareş, Iulian Oprea, Marian Popescu, Narcis Răducan, Mihai Stoica, Cristian Ovidiu Stoica, Stoicov, Petrişor Toma.
• Au venit: Bătrînu, Ceauşilă, Colceag, Tudorel Cristea, George Dumitru, Hanganu, Matincă, Pistol, Gabi Răduţă, Stancu, Topolinschi, Visalom.
• Echipa tip: Colceag (Adam) - T. Petre, Ciobotariu, Potocianu, Bătrînu, Bolohan - Liţă, Olăroiu (Stancu), Luţu (Matincă) - Dună, Cîrstea (Hanganu).

• Cupa României ediţia a 57-a

[modifică] Sezonul 1995-1996

Din prima etapă a sezonului 1995-1996 Progresul a putut evolua pe recent construitul stadion Cotroceni, cu tribune acoperite, tabelă electronică şi instalaţie de nocturnă moderne. A fost folosit şi în cadrul Europenelor de tineret. Alături de stadion au fost construite o sală de sport modernă şi un microhotel confortabil, precum şi un complex de tenis.

Dupa turul prelungit al campionatului 1995-96 (în vederea Campionatului European din Anglia), Progresul se afla pe locul 6, cu + 3 la adevar. În ultimul joc, echipa a obţinut o victorie antologică in faţa Stelei. După primele 7 etape Progresul se afla pe ultimul loc, cu cinci înfrângeri, dar echipa a fost redresată de aducerea lui Florin Halagian pe banca tehnică, şi de managementul lui Gino Iorgulescu. A fost de asemenea o perioadă bună pentru atacantul Radu Niculescu.

Ziua de 20 aprilie 1996 a rămas în memoria suporterilor bancarilor, care la finalul jocului disputat pe Stadionul Cotroceni in compania braşovenilor scandau fericiţi „Vicecampionii, vicecampionii!”. Echipa urcase de la -8 la adevăr şi un golaveraj de 6-17, la locul 2, cu 60 de puncte, cu + 9 la adevăr şi cu golaveraj 60-44.

Căpitanul echipei, Marin Dună, s-a situat pe locul doi in clasamentul golgeterilor, cu 17 goluri inscrise, fiind intrecut de Jean Vlădoiu, creditat cu 25. Tot Dună apare pe poziţia a doua şi în ancheta postului Radio România Actualităţi, având drept scop desemnarea celui mai bun fotbalist al acelui an, câştigator fiind desemnat Adrian Ilie.

Ajunsă pentru a saptea oara in semifinalele Cupei, Progresul este eliminată de Gloria Bistriţa, după o partidă disputată la Braşov, pe un teren impracticabil. Cu toate acestea, dupa 36 de ani, Progresul se califica din nou intr-o cupă europeană. Conform tragerii la sorţi efectuate vineri 26 iulie 1996 la Hotelul Intercontinental din Geneva, urma să întâlnească în cadrul turului preliminar al Cupei UEFA cunoscuta formaţie Partizan Belgrad, multiplă campioană a ţării vecine.

[modifică] Lotul de jucatori

• Portari: Colceag, Dinu, Pap-Deac, Ştefănescu.
• Apărători: Bătrînu, Ciobotariu, Ganea, Petre Marin, Necula, Tinel Petre, Potocianu, Sburlea, Tudor Tudor, Zegrean.
• Mijlocaşi: Drăgan, Liţă, Livadaru, Luţu, Matincă, Moisescu, Niculescu, Pigulea, Gabi Răduţă, Teacă, Vasc.
• Atacanţi: Albeanu, Baicu, Ceauşilă, Dună, Hanganu.
• Antrenori: Marian Bondrea şi Silviu Lung (et. 1-7), Florin Halagian si Bolborea Dumitru (7-34), Spiridon Niculescu (12-34).
• Medici: Pompiliu Popescu, Marian Dumitru.
• Au plecat: Adam, Bolohan, Cîrstea, Tudorel Cristea, George Dumitru, Victor Ene, Olăroiu, Pistol, Stancu, Topolinschi, Visalom.
• Au venit: Albeanu, Valentin Dinu, Dragnea, Ganea, Livadaru, Petre Marin, Moisescu, Necula, Niculescu, Pap-Deac, Pigulea, Sburlea, Ştefănescu, Teacă, Tudor Tudor, Vasc, Zegrean.
• Echipa tip: Ştefănescu (Pap-Deac) - Zegrean (T. Petre), Necula, Ciobotariu, Potocianu (Sburlea), P. Marin - Liţă (Pigulea), Moisescu (Vasc), Niculescu (G.Răduţă) - Dună, Albeanu (Hanganu).

• Cupa României

În turul I: Cernomorets Odesa - FC National 0-0, pentru ca in returul de la Bucureşti bancarii să câştige cu 2-0, prin golurile lui Moisescu imediat dupa pauză şi Radu Niculescu în minutul 58.

Au urmat belgienii de la C Brugge KV, recent eliminaţi din Liga Campionilor de Steaua. În minutul 38 al turului era 2-0 pentru belgieni, goluri care s-au dovedit suficiente pentru a-i califica. La Bucureşti rezultatul a fost egal, 1-1, punând punct celei mai lungi aventuri bancare într-o cupă europeană.

[modifică] Perioada 2000-prezent

[modifică] Sezonul 2001-2002

Sezonul 2001-2002 va ramane in inima suporterilor bancari ca fiind sezonul in care FC National a ratat primul sau titlu de campioana din istorie in ultima etapa,in fata lui Dinamo.

[modifică] Sezonul 2004-2005

Turul a fost unul frumos pentru bancari,acestia clasandu-se la final pe locul 3 sub comanda antrenorului Cosmin Olaroiu.In iarna insa avea sa vina o lovitura de gratie care avea sa fie resimtita mult timp in Parcul cu Platani: Cosmin Olaroiu impreuna cu vedetele echipei,Gabriel Caramarin,Gigel Coman,Marius Popa,Gabriel Canu si altii au plecat la Poli Timisoara,lasand echipa "cu pantalonii in vine".Totusi,imprumutand jucatori de la alte echipe cum ar fi Cristi Munteanu sau Ionut Rada,echipa bancara a reusit un retur de poveste.National - Rapid 3-3,dupa ce in minutul '75 era 3-0 pentru Rapid.Apoi a urmat umilinta administrata lui Dinamo,5-1 in Cotroceni,si victoria cu Steaua,tot in Parcul cu Platani,1-0.Facand meciuri mari cu echipele mari dar pierzand puncte pretioase cu echipe modeste,Nationalul a terminat pe locul 4,ratand un loc de cupa europeana. Plecarea in masa a jucatorilor de baza si a antrenorului avea sa fie resimtita dupa terminarea sezonului 2004-2005,intrucat de atunci echipa s-a aflat intr-un declin permanent.

[modifică] Sezonul 2006-2007

Dupa o vară în care s-au adus nume importante în Parcul cu Platani, cum ar fi Cătălin Cursaru, Eric Linkar, Claudiu Drăgan, Florentin Dumitru, şi alţii, echipa bancară îşi propunea pentru noul sezon locul 3. Noul antrenor, Marin Dună, iubit de suporteri, părea că va forma o echipă redutabilă. Altul a fost destinul „cavalerilor frunzei de platan”, cu multe înfrângeri consecutive, şi doar două victorii în tur. Pe la jumătatea turului, Marin Dună a fost demis, în locul său fiind numit Jean Vlădoiu ca antrenor principal. Acesta a obţinut calificarea echipei in optimile Cupei României, în faţa lui FCM Bacău.

După numai câteva etape, Vlădoiu a fost înlocuit de Liviu Ciobotariu, care a stat ca interimar la meciul cu Rapid de pe Giuleşti. În pauza de iarnă a fost adus un antrenor experimentat, Sorin Cîrţu. La venirea lui, echipa parea că şi-a regăsit motivaţia, pierzând greu in faţa lui Dinamo chiar pe Ştefan cel Mare, scor 1-0, cu un gol marcat de Ganea in minutul 90. Totuşi, seria de înfrângeri consecutive a continuat pentru bancari.

Declinul a continuat cu demisia lui Cîrţu, interimatul lui Nae neameliorând situaţia. În mod paradoxal, echipa a obţinut totuşi un 4-0 cu Rapid în Cotroceni. Progresul nu a mai putut evita retrogradarea, clasându-se în final pe locul 16.

În Cupa României, Progresul a fost eliminată în sferturile competiţiei de către Pandurii Târgu-Jiu, la loviturile de departajare.

Din sezonul următor echipa avea să se numească FC Progresul Bucureşti.

[modifică] Sezonul 2007-2008

După retrogradarea din 2007 s-au schimbat unele lucruri la echipă. Antrenorul actual este Marius Şumudică, după ce Corneliu Papură, cel cu care bancarii au început acest sezon, a demisionat, la fel ca şi Dennis Şerban, cel care l-a urmat pe banca tehnica, iar Basarab Panduru a devenit director tehnic, după ce a fost antrenor în perioada octombrie 2007 - februarie 2008. Manager este actualul portar Cristi Munteanu, şi, cel mai important, echipa a redevenit „Progresul Bucureşti”, numele de care se leagă marea parte a istoriei sale.

[modifică] Sezonul 2008-2009

După două neprogramări în etapele 23(cu Dunarea Giurgiu) şi 24(cu Concordia Chiajna) Comisia de Disciplină a FRF a exclus echipa bucureşteană din Liga a II-a. În aceeaşi perioadă clubul este evacuat din complexul Cotroceni, din cauza datoriilor faţă de BNR.

[modifică] Jucători

[modifică] Lotul sezonului 2008-2009

Nr. Poziţie Jucător - P        Cristian Popescu - P        Radu Sardescu - P        Daniel Flumignan - F        Cornel Dobre - F        Dănuţ Şomcherechi - F        Egon Wisinowski - F        Radek Oprsal - F        Valentin Sandu - F        Marius Rusu - F        Andrei Berceanu - F        Altamir Martins - M        Andrei Sava - M        Liviu Băjenaru - M        Nuno Fonseca

Nr. Poziţie Jucător - M        Antero Ives - M        Codruţ Lircă - M        Mihăiţă Gheorghe - M        Marius Argintaru - M        Paulinho - M        Alexandru Stan - M        Alexandru Frângu - M        Levente Mitrea - M        George Negură - A        Daniel Costescu - A        Marius Ene - A        Nuno Gomes - A        Nicolae Ciochină - A        Sergiu Şoldea

[modifică] Vezi şi

• Lista cluburilor de fotbal din România

[modifică] Legături externe

• Situl oficial
• Site neoficial
• Forumul suporterilor

v • d • m Liga a II-a 2009–10 Seria I Bacău • Botoşani • Buftea • Cetatea • Concordia • Delta • Dinamo II • Farul • Galaţi Giurgiu • Gloria • Otopeni • Rm Sărat • Snagov • Sportul • Steaua II • Tricolorul • Victoria Seria II Argeş • Arieşul • Baia Mare • Bihor • Craiova • Dacia • Drobeta • Fortuna • Jiul • Liberty • Minerul • Mureşul • Petrolul • Rm Vâlcea • Silvania • Tg Mureş • U Cluj • UTA

v • d • m Sezoanele Ligii a II-a 1930-31 , 1931-32 , 1932-33 , 1933-34 , 1934-35 , 1935-36 , 1936-37 , 1937-38 , 1938-39 , 1939-40 1940-41 , 1941-42 , 1942-43 , 1943-44 , 1944-45 , 1945-46 , 1946-47 , 1947-48 , 1948-49 , 1949-50 19509 , 1-19519 , 1-19529 , 1-19539 , 1-19549 , 1-19559 , 1-19569 , 1957-58 , 1958-59 , 1959-60 1960-61 , 1961-62 , 1962-63 , 1963-64 , 1964-65 , 1965-66 , 1966-67 , 1967-68 , 1968-69 , 1969-70 1970-71 , 1971-72 , 1972-73 , 1973-74 , 1974-75 , 1975-76 , 1976-77 , 1977-78 , 1978-79 , 1979-80 1980-81 , 1981-82 , 1982-83 , 1983-84 , 1984-85 , 1985-86 , 1986-87 , 1987-88 , 1988-89 , 1989-90 1990-91 , 1991-92 , 1992-93 , 1993-94 , 1994-95 , 1995-96 , 1996-97 , 1997-98 , 1998-99 , 1999-00 2000-01 , 2001-02 , 2002-03 , 2003-04 , 2004-05 , 2005-06 , 2006-07 , 2007-08 , 2008-09, 2009-10