FC Argeş Piteşti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
FC Argeş Piteşti
logo
Nume complet Fotbal Club Argeş Piteşti
Poreclă Vulturii Alb-Violeţi
Fondat 1953
Stadion Stadionul Nicolae Dobrin, Piteşti
Capacitate 17,500
Preşedinte Andrei Penescu
Antrenor Ionuţ Badea
Ligă Liga II
Liga I 2008-09 locul 10 (retrogradată)
Culorile echipei Culorile echipei Culorile echipei
Culorile echipei
Culorile echipei
 
Acasă
Culorile echipei Culorile echipei Culorile echipei
Culorile echipei
Culorile echipei
 
Deplasare

FC Argeş Piteşti este un club de fotbal din Piteşti, judeţul Argeş, România. Clubul s-a format în anul 1953, debutând în prima divizie în anul 1961. A fost una din echipele de vârf ale anilor '70, reuşind să câştige două titluri de campioană în anii 1972 şi 1979.

Cuprins

[modifică] Istoric

Pe data de 6 august 1953, un ordin al Ministerului Afacerilor Interne consfinţeşte actul de naştere al echipei Dinamo Piteşti, actuala formaţie FC Argeş, numele fiind luat după sora mai mare din Bucureşti. Noua grupare din oraşul Piteşti îşi începe ascensiunea de jos, din campionatul orăşenesc, dar implicarea factorilor locali şi aducerea pe lângă echipă a celor mai buni fotbalişti din oraş vor constitui principalii factori în promovarea echipei an de an. Urcarea în Divizia B se produce la sfârşitul campionatului 1958-1959, şi în chiar primul an este foarte aproape de Divizia A, numai că Dinamo ocupa doar locul al doilea al seriei secunde. Visul ia contur pentru iubitorii fotbalului din Piteşti în sezonul viitor. În 1961 Dinamo Piteşti promovează pe prima scenă fotbalistică, sub comanda antrenorilor Ştefan Vasile şi Tănase Dima. Trei dintre cei mai cunoscuţi componenţi ai lotului de-atunci, Ion Barbu, Florin Halagian şi Nicolae Dobrin, sunt personajele care au contribuit cel mai mult la performanţele de peste ani ale clubului de fotbal FC Argeş, înfiinţat în anul 1968, primul club de fotbal din ţară. În cei 53 de ani de existenţă, FC Argeş s-a remarcat nu numai prin cele două titluri de campioană a României, sau prin participările în cupele europene, ci şi prin faptul că a dat fotbalului românesc jucători de mare valoare. Este recunoscut la nivel naţional că FC Argeş este o pepinieră apreciată de fotbalişti, în fiecare an doi-trei devenind protagonişti ai Diviziei A. Tot FC Argeş a dat şi doi dintre cei trei mari fotbalişti ai României, din toate timpurile: Nicolae Dobrin şi Adrian Mutu. Chiar dacă Mutu îl eclipsează pe Dobrin prin banii câştigaţi, faima externă, imaginea mondenă şi can-can, primul rămâne cel mai mare. Pentru Dobrin vorbesc talentul excepţional şi performanţele înregistrate într-o perioadă boemă a fotbalului european şi mondial.

[modifică] Apare Dinamo Piteşti

La 6 august 1953, după 27 de ani de dominare a echipei Sporting Club Piteşti, apare o noua echipă, Dinamo Piteşti, încă din primăvara anului 1953, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, un grup de funcţionari şi poliţişti hotărăsc să înfiinţeze o echipă de fotbal, Dinamo, numită astfel după sora mai mare de la Bucureşti. Echipa este înscrisă în campionatul regional Piteşti, alături de echipele din: Găeşti, Vâlcea, Curtea de Argeş, Câmpulung, Topoloveni, Slatina, campionatul desfăşurându-se în sistem primăvară-toamnă. Se cuvine să-i amintim pe Ion Lăsculescu şi Marin Tănase, doi dintre principalii iniţiatori ai naşterii acestei echipe de fotbal, în mod oficial, la 6 august 1953. Tânăra echipă Dinamo Piteşti va ocupa locul 8 din 14 formaţii, dar va atrage atenţia spectatorilor, în scurt timp reuşind să adune talentele născute pe acest plai legendar al Ţării Argeşului, catalizând valorile locale şi forţele administrative pentru accederea în înalta societate a fotbalului.In Piteşti au mai fost şi alte echipe, dintre care legendara Sporting Club a reuşit să evolueze în divizia B timp de 8 campionate la rând (unde marcase 289 de goluri şi primise 402) până în 1954, arătând că Piteştiul doreşte şi vrea mai mult decât o echipă cuminte, de pluton în divizia secundă, de aici şi dorinţa de a aduce un suflu nou în fotbalul local de performanţă şi o organizare mai bună în vederea intrării în , înalta societate a fotbalului. Lotul cu care a început actuala echipă FC Argeş (atunci Dinamo) cei 50 de ani de viaţă a fost următorul: Antrenor: Jean Lăpuşneanu (fost la Sporting Club, fost mare portar, selecţionat în echipa României, cu care a participat la Campio­natul Mondial din 1930, în Uruguay). Portari: Traian Ştefan şi Gheorghe Stancu. Fundaşi: Gheorghe Tereş, Iuliu Szigmei, Nicolae Zamfirescu, Ion Toroipan, Stelian Oprea, Ion Istrate. Mijlocaşi: Constantin Chingaru, Nicolae Gotwald, Ion Hărăclean, Ion Dragomir. Atacanţi: Marin Tănase, Nelu Diaconescu, Ion Gherghina, Ştefan Dumitrescu, Gheorghe Stănciulescu, Nicolae lonescu, Ion Lăsculescu, Ion Stănescu. Dinamo Pitesti In anul 1954, Dinamo Piteşti se întăreşte cu cei mai buni jucători din Piteşti: portarul Leaţă, fundaşii Leonte lanovschi şi Boldizar, mijlocaşul Gheorghe Popescu şi înaintaşul Basarabescu, reuşind să ocupe locul al treilea în campionatul regional, cu 40 de puncte (golaveraj 67-23), în urma Flamurii Roşii Râmnicu Vâlcea şi Minerului Câmpulung, cu 18 victorii, 4 meciuri egale şi 4 înfrângeri din cele 26 de partide disputate. Urmează campionatul regional 1955, când Dinamo Piteşti reuşeşte să se claseze pe primul loc, înregistrând prima performanţă -promovarea în Divizia C. Prima ediţie a Diviziei C de după 1945 adună la start 51 de echipe, împărţite în 4 serii. Dinamo Piteşti va face parte din seria a II-a. Sub conducerea antrenorului Jean Lăpuşneanu, echipa reuşeşte performanţa de a se clasa pe locul al VIII-lea din 14 echipe, în seria a Il-a a Diviziei C, o performanţă notabilă pentru o nouă promovată. Era a V-a ediţie a Diviziei C. In lotul echipei, pe lângă jucătorii cu care porniseră la drum, se aflau şi foştii jucători ai Sportingului: Leonte Ianovschi, Leaţă, Boldizar, Gh. Popescu, Basarabescu şi Pericle Valeca. Va urma un campionat, 1957-1958, în care se va trece la sistemul competiţional toamnă-primăvară. Acest sistem nu va fi prielnic, iar piteştenii, clasaţi pe locul al XII-lea, vor retrograda în campionatul regional. Dinamo a câştigat doar 9 partide, 3 au fost egale şi 14 meciuri le-a pierdut, marcând 30 de goluri şi primind 46. Seria a fost câştigată de Titanii Bucureşteni, urmând Metalul Târgovişte şi Carpaţi Sinaia, în urma lui Dinamo s-au aflat Olimpia Giurgiu şi Petrolul (Flacăra) Piteşti. Cu antrenorul Jean Lăpuşneanu la timonă, care îl înlocuieşte pe Gheorghe Teodorescu, Dinamo Piteşti, cu o ambiţie renăscută şi cu un lot întărit cu mai mulţi tineri talentaţi, câştigă campionatul regional 1958-1959 şi promovează în Divizia C. Iată lotul care a adus echipa în Divizia C: Velicu, Costache, Oancea (portari), Boldizar, Iatan, Georgescu (fundaşi), Stănescu, Anuţescu, Ştefănescu, Dinică (mijlocaşi), Milea, Paraschiv, Marin Traian, Ceauşu, Necşoiu, Emilian Niculescu, Cebuc, Vlad Lovin, Maşala (atacanţi). Datorită reorganizării activităţii fotbalistice din România, Dinamo Piteşti promovează în Divizia B, după fuziunea cu Dinamo 3 Miliţia Bucureşti. De la Dinamo Miliţia au venit la Piteşti, în vara anului 1959, jucătorii: Spiridon Niculescu, Radu Gh., V. Florescu, Florin Halagian, M. Haimovici, P. Valcan, Eugen Butnaru şi Ion Barbu, un nucleu de jucători care va fi un atu în startul spre o nouă etapă competiţională.


[modifică] Primul titlu de campioni

Nimic nu întrezărea marele succes final al piteştenilor. Prima etapă debutase rău, cu o înfrângere (1-4) la Bacău, iar disensiunile din echipă au dus la destituirea antrenorului Titus Ozon. In locul său este promovat un tânăr antrenor, Florin Halagian, fost jucător la Dinamo Piteşti, la ora debutului său, din 29 august 1971, fiind cel mai tânăr antrenor din Divizia A (2-1 cu Rapid, prin golurile înscrise de Jercan). La sfârşitul turului, FC Argeş se afla pe locul al IV-lea, cu 18 puncte, în urma echipelor: U.T.A., S.C. Bacău şi Universitatea Cluj. Pregătirile de iarnă s-au desfăşurat la Băile Herculane, dupa care a urmat un turneu greu în fosta R.D. Germană, care i-a prins bine echipei. Returul a fost extraordinar, FC Argeş fiind învinsă doar de două ori (0-2, acasă, cu Steagul Roşu Braşov, şi 0-1, la Cluj, cu C.F.R). Vor urma 9 jocuri fără înfrângeri, în care Halagian a jucat cartea cea mare de mai multe ori. Astfel, la Iaşi, a jucat în fiecare repriză cu câte o linie de mijlocaşi, spre surprinderea tuturor, pentru a forţa victoria şi a-i avea proaspeţi pe final. In penultima etapă (21 iunie 1972), la Piteşti, FC Argeş a învins Crişul Oradea, devenind campioană cu o etapă înaintea finalului de campionat. Echipa a jucat ofensiv şi ambiţios, cu un Dobrin inspirat, la timonă. Scorul a fost 4-1 (3-1) pentru piteşteni, prin golurile marcate de Dobrin (min. 25 şi 43), Prepurgel (min. 28), C. Radu I (min.83), respectiv Tămaş (min. 39), în faţa a peste 17.000 de spectatori, în ultima etapă, deşi avea titlul în buzunar, F.C. Argeş învingea, la mare luptă, pe Dinamo, la Bucureşti, pe marele stadion Naţional, cu 3-2 (1-1), prin golurile înscrise de: Jercan (min. 45), C. Radu I (min. 55), C. Frăţilă (min. 89), respectiv Lucescu (min. 17) şi Dumitrache (min. 61), pentru Dinamo. Iată cele două echipe care s-au întâlnit în ultima etapă, în faţa a peste 10.000 de spectatori, sub conducerea arbitrului loan Rus (Tg. Mureş): FC Argeş: Stan-Barbu (Ciolan)-Pigulea, Vlad, Olteanu, P. Ivan II-Prepurgel, M. Popescu (C. Frăţilă)-C. Radu I, Dobrin, Jercan. Dinamo: Constantinescu-Cheran, G. Sandu, Dobrău (Batacliu, apoi Doru Popescu), Deleanu-Dinu, Sălceanu- Lucescu, Dumitriu II, Dumitrache, Florin Dumitrescu. In acest fel, F.C. Argeş câştiga cununa de lauri, aducând Piteştiul, pentru prima dată, în rândul oraşelor campioane, după Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea şi Ploieşti. Lotul echipei campioane, FC Argeş, în campionatul 1971-1972, a fost următorul: V. Stan, D. Ariciu, Spiridon Niculescu (portari), M. Pigulea, C. Olteanu, R. Vlad, I. Barbu, P. Ivan II, D. Ciolan, C. Nedelcu (fundaşi), I. Prepurgel, M. Popescu, Dumitru Ştefan, Emil Dumitru, Ion Roşu (mijlocaşi), C. Radu II, C. Frăţilă, N. Dobrin, R. Jercan, Ion Dobrescu, Paul Ciornoavă (atacanţi), Florin Halagian şi Tânase Dima (antrenori). Cele 51 de goluri ale echipei F.C. Argeş au fost marcate de: Dobrin-15, C. Radu 9, Jercan-8, Frăţilă-7, Prepurgel-4, Roşu-4, M. Popescu-2, Olteanu-1 şi Dobrescu-1.

[modifică] FC Argeş câştigă titlul la Dinamo acasă

Campionatul 1978-1979 a început sub semnul unei bune pregătiri şi al dorinţei de a fructifica maturizarea lotului de jucători tineri, majoritatea crescuţi la Piteşti. Sub conducerea aceluiaşi antrenor, Florin Halagian, ajutat de Leonte lanovschi (Tănase Dima s-a transferat la Dinamo Bucureşti) şi de Constantin Oţet, transferat cu câteva zile înainte de începerea campionatului. Obiectivul propus de conducerea clubului era ocuparea unuia din locurile 1-5 şi acumularea a cel puţin 18 puncte în turul campio­natului. FC Argeş începe campionatul în forţă, câştigând două jocuri cu Chimia Rm. Vâlcea şi "Poli" Iaşi, şi se instalează în plutonul fruntaş. De-abia în etapa a Vl-a înregistrează prima înfrângere, 0-1, la Tg. Mureş, cu A.S.A. în continuare, ocupă locurile 2-4, fără să mai coboare. Jucătorii sunt supuşi la eforturi duble, majoritatea făcând parte şi din echipa olimpică a României, care reuşea, după mulţi ani, să învingă reprezentativa Ungariei la Piteşti. La sfârşitul turului, FC Argeş se situa pe prima poziţie în clasament, remarcându-se prin coeziune, respect faţă de coechipieri şi de sarcinile de joc încredinţate. Un nou jucător a debutat cu succes în echipa piteşteană, Moiceanu, care, în scurt timp, a devenit pentru coechipieri şi adversari arma secretă.In ultima etapă a turului, la Piteşti, piteştenii au câştigat in extremis partida cu Dinamo (scor 1-0) şi FC Argeş a devenit campioana turului cu 10 meciuri câştigate, o remiză şi 6 înfrângeri, 25 de goluri înscrise şi 17 primite, totalizând 21 de puncte, mai mult cu trei decât se propusese la începutul campionatului.

Cunoscutul ziarist sportiv Laurenţiu Dumitrescu scria în Sportul: ...a fost şi în toamna lui 78 echipa lui Dobrin; echipa acelui fotbalist de mare talent, care poartă de mai bine de 15 ani tricoul cu numărul 10, jucătorul capabil - şi la 31 de ani - să decidă orice meci din campionatul nostru (exemple mărturii: partidele cu F.C. Baia Mare, pe teren propriu, şi cu Steaua, în deplasare), să marcheze goluri de o mare spectaculozitate. Când Dobrin a absentat, a intervenit Iovănescu, mijlocaşul ofensiv care a avut un sezon de excepţie, poate cel mai bun al carierei sale. El şi-a asumat şi rolul de puncheur atunci când vârful Radu II a fost accidentat. Dar a fost şi turul lui Stancu, devenit, la numai 22 de ani, liderul matur al apărării, care îmbina experienţa lui Ivan II cu forţa lui Cârstea şi ambiţia lui Mihai Zamfir. O surpriză plăcută a constiruit-o însă Joita marin, care, din debutant, a devenit arma secretă a piteştenilor, acţionând cu o eficienţă maximă.

Dudu Georgescu, atacantul central al dinamoviştilor, declara: încep prin a adresa felicitări lui Radu II pentru câştigarea titlului de golgeter în actuala ediţie. Despre meci aş vrea să pot spune la finele lui că a fost frumos, în ciuda mizei ce-şi va pune amprenta pe Confruntare. Noi, dinamoviştii, aşteptăm să ne revanşăm pentru acel 0-1 din toamnă şi vrem să câştigăm pentru a demonstra că Dinamo este cea mai bună echipă. Acest meci era un duel şi între Dobrin şi Dinu. Cu două zile înaintea marelui derby, Cornel Dinu declara: Aş vrea să-i transmit lui Dobrin că alături de Dumitrache rămâne cel mai mare talent născut în ultimii 20 de ani în fotbalul nostru, talent pe care, din păcate, prin raţiunile oamenilor săi, fotbalul românesc n-a putut să-l valorifice la maximum. Am totuşi senzaţia că, din punct de vedere pur tehnic, chiar şi în actuala distribuţie avem o forţă de joc mult mai mare ca FC Argeş. Dobrin considera că argumentul nostru cel mai important ar fi constanţa mai mare decât a dinamoviştilor, ei revenind puternic abia în returul campionatului, în plus, ar mai fi tinereţea formaţiei noastre şi omogenitatea garniturii, cred eu, mai accentuată decât a lui Dinamo. La 24 iunie 1979, în faţa a 20.000 de spectatori, pe stadionul Dinamo din Capitală, FC Argeş învingea, după un meci de infarct, cu scorul de 4-3, prin golurile marcate de: Radu II (min. 11 şi 24), Joita( min. 69) şi Dobrin (min. 90), respectiv, Dragnea (min. 5) şi Dudu Georgescu (min. 76, din penalty, şi min. 89). După meci, în Sportul, cunoscutul şi regretatul gazetar sportiv loan Chirilă scria: Finala campionatului, aşteptată cu un interes extraordinar, care a împuţinat masiv numărul spectatorilor pe toate celelalte terenuri, s-a încheiat cu victoria meritată a piteştenilor, după un joc de mare tensiune, în care setea de victorie a dinamoviştilor a primit un veto din partea lui Dobrin, care a oferit tribunelor şi telespectatorilor al nu mai ştiu câtelea meci al vieţii sale, el fiind jucătorul care a dominat din toate punctele de vedere terenul.

Meciul a început prin dominarea dinamoviştilor, care au înscris repede, prin Dragnea, cu capul la lovitura de colţ executată de Ţălnar. în minutul 11, Dobrin i-a trimis în adâncime lui Radu II, după ce ieşise din mijlocul a trei adversari, şi acesta preia şi aleargă cu mingea, egalând. Dinamoviştii sunt dezorientaţi şi Doru Toma şutează în bară, de unde Radu II o împinge de pe linia porţii în gol. Piteştenii sunt periculoşi pe contraatac, dar M. Zamfir salvează in extremis un şut al lui Vrânceanu. După pauză, Dudu Georgescu şutează în bară (min. 61), iar Augustin reia alături de poartă, în min. 69, Dobrin se lansează într-o cursă nebună, trece de mai mulţi adversari, înmărmuriţi de slalomul acestuia, pasează pe dreapta la Doru Nicolae, care marchează: 1-3. Apoi, Dudu Georgescu transformă un penalty, la un fault asupra lui Ion Moldovan, şi egalează, dar, în ultimul minut, Dobrin şutează la rădăcina barei consfinţind o victorie meritată a Argeşului. Au evoluat FC Argeş: Cristian 8, M. Zamfir 7, Cârstea 7, Stancu 7, Ivan II 6, D. Toma 7, Iovănescu 6 (min. 78, Bărbulescu), Chivescu 6, Doru Nicolae 8, Radu II 9, Dobrin 10. Dinamo: Anuţei 5, Ion Marin 6, Sătmăreanu II 6, Dinu 6, Lucuţă 6, Augustin 6, Dragnea 7 (Ţevi 6), Custov 6, Ţălnar 6, Dudu Georgescu 7, Vrânceanu 6 (Ion Moldovan 6). Au arbitrat: Otto Anderco (Satu Mare) 7, la linie T. Balanovici (Iaşi) şi V. Tătar (Hunedoara). Notele au fost acordate de redactorul Sportul, Ioan Chirilă. Lotul campionilor a fost următorul: Gh. Cristian şi A. Speriaţii (portari), M. Zamfir, C. Stancu, C. Cârstea, P. Ivan II,S. Moisescu, D. Ionaşcu, Ilie Bărbulescu (fundaşi), Doru Toma II, S. Iovănescu, Gh. Chivescu, M. Iatan (mijlocaşi), Joita Marin, M. Radu II, N. Dobrin, Viorel Turcu, Viorel Moiceanu, M. Roşu, Ralea şi Radu III (atacanţi).

[modifică] Cazul Penescu

FC Argeş a fost retorogradată la data de 8 iunie în liga a doua, după ce D.N.A., a descoperit că patronul echipei, Cornel Penescu, a încercat să mituiască mai mulţi arbitri pentru ca aceştia să-o "ajute" echipa să câştige. Acest caz a fost denumit de presa "Cazul Penescu" sau Calciopoli-ul românescu.

[modifică] Palmares

  • Titluri de campioană  : 1972, 1979
  • Finala Cupei României : 1964-65 ; 1 - 2 cu Ştiinţa Cluj-Napoca
  • Finala Cupei Balcanice: 1985 ; 1 - 4, 3 - 1 cu Iraklis Thessaloniki

[modifică] Lot de jucători 2008-2009

Nr. Poziţie Jucător
1 România P        Ionuţ Boşneag
22 România P        Valentin Coca
12 România P        Mirel Bolboaşă
2 România F        Mircea Stan
3 România F        Dan Lăcustă
4 Argentina F        Elias Bazzi
5 România F        Daniel Bălaşa Căpitan
6 România F        Florin Nofitovici
14 Serbia F        Zoran Milosevic
16 România F        Daniel Ghiţă
21 România F        Adrian Voicu
23 România F        Ilie Poenaru
25 România F        Ionuţ Cazan
28 România M        Nicolae Diţă
17 România M        Iulian Crivac
Nr. Poziţie Jucător
7 România M        Cătălin Doman
8 România M        Monel Cârstoiu
9 România M        Cristian Tănase
10 România M        Iulian Tameş
11 România M        Cosmin Năstăsie
17 România M        Sorin Bucuroaia
18 România M        Ionuţ Chirciu
19 România M        Roberto Boboacă
24 România M        Valentin Stan
20 România A        Adrian D. Iordache
13 România A        Adrian Dulcea
30 Côte d'Ivoire A        Youssuf Kamara
29 România A        Mihai Vintilă
15 România A        Adrian Voiculeţ
29 România A        Cătălin Beurean

[modifică] Jucători importanţi

De-a lungul timpului, FC Argeş a dat României mulţi jucători importanţi, cum ar fi Adrian Mutu, Nicolae Dică, Adrian Neaga, Daniel Coman, aceştia numai în ultimii ani. Clubul are un excelent centru de copii şi juniori.

Nicolae Dobrin Unul dintre cei mai importanţi jucători ai echipei a fost Nicolae Dobrin, evoluând pentru FC Argeş pentru nu mai puţin de 22 de ani (395 meciuri-106 goluri). Stadionul echipei din Piteşti se numeşte chiar după fostul său mare jucător, Nicolae Dobrin, purtând până de curând numele de Trivale. Capacitatea stadionului este de 16.000 de locuri.

[modifică] Fotogalerie

[modifică] Legături externe

Unelte personale