Fântâna Vioara Spartă
Fântâna Vioara Spartă este un monument de for public din București, instalat în "parcul Colțea", între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea. Monumentul constă dintr-o fântână de mari dimensiuni, în mijlocul căreia de află o vioară de bronz dezmembrată. Pe soclu este fixată o placă de bronz cu inscripția: "VIOLINO SPACCATO" (în italiană Vioara Spartă) Autor: Domenica Regazzoni. Primăria sectorului 3.[1] Monumentul ilustrează forța invincibilă a muzicii, care eliberează energiile sonore din carcasa materială a instrumentului, cu prețul dezagregării materiei.[2]
Cuprins |
Autoritatea contractantă [modificare]
Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, a atribuit prin licitația publică numărul 35253/28.06.2008, artistului plastic Ioan Bolborea contractul în valoare de 2900000.00 RON fără TVA pentru realizarea monumentului de for public Vioara Spartă, din material definitiv bronz, cu înălțimea de 5 m, în atelierul sculptorului și montarea monumentului în Zona Colțea.[3]
Realizarea și amplasarea [modificare]
Vioara, cu o greutate de 7 tone, a fost realizată de artistul Ioan Bolborea, după o schiță de 20 de centimetri a artistei italiene Domenica Regazzoni, autoarea unui ciclu de sculpturi reprezentând viori. Cea din contract este de tipul «Vioară spartă», pentru că elementele ei principale sunt desfăcute. Ioan Bolborea a mărit lucrarea la scară și a turnat-o în bronz. [4]
În scopul montării monumentului, în vara anului 2009 Parcul Colțea a fost trecut din administrarea ALPAB (Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București) în grija Consiliului Local Sector 3.[5] Lucrările de remodelare a parcului și montare a sculpturii s-au desfășurat la numai doi ani de la amenajările făcute în parc de către ALPAB, pentru care a cheltuit 730.000 de lei.[4] În anul 2009, în Parcul Colțea s-au refăcut instalațiile și traseele sistemului de irigații, precum și pompele fântânii centrale. S-au schimbat plăcile sparte ale pavajului și cuvei fântânii, precum ale treptelor dinspre stația de metrou Universitate, iar în zonele verzi s-au plantat rulouri cu gazon. În centrul fântânii arteziene a fost amplasată lucrarea de artă „Sufletul Viorii“ a artistei Domenica Regazzoni, turnată în bronz de artistul Ion Bolbocea.[6]
Răzgândiri [modificare]
Inițial, pe acest amplasament s-a intenționat amplasarea monumentului „Căruța cu paiațe”, dar, la presiunea Ministerului Culturii, aceasta a fost montată peste drum, în fața Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”.[7][8]
Apoi, în 2007, pentru această locație, Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București anunțase o Licitatie Publică pentru Ansamblu fântână "Lira Esedra", spațiu verde, sistem de irigații și sistem de iluminat[9], deoarece Primarul Capitalei a comandat un studiu de fezabilitate în vederea montării unei fântâni după un model pe care îl văzuse prin Elveția, denumită romantic: Lira Esedra.[10]
Domenica Regazzoni [modificare]
Domenica Regazzoni, născută în 1953, este originară din Cortenova, tatăl ei fiind lutier.[1] Prin sculptura ei, artista dorește să comunice ideea de forță a muzicii.[11] Aceeași temă o au și sculpturile:[12]
- “Contorno di violino” (Schiță de vioară), sculptură în lemn de arțar, din 2004.
- “Violino scomposto” (Vioară descompusă), sculptură în lemn de arțar și brad, din 2006.
- “Violino spaccato” (Vioară spartă) n. 2 (Brown), 2006, sculptură în bronz, 45x26x9 cm.
Note [modificare]
- ^ a b A Bucarest una scultura di Domenica Regazzoni
- ^ Interpretarea valorilor patrimoniului național, singurul mijloc eficient pentru conservarea acestuia
- ^ Licitatie Publica - Realizare monument de for public Vioara Sparta
- ^ a b Vioara ilegală din Piața Universității
- ^ Vioara de 3 milioane lei din Parcul Colțea a rămas fără coarde
- ^ Vioara din Parcul Colțea a costat cât un centru pentru câinii maidanezi
- ^ Căruța cu Paiațe
- ^ Căruța cu Paiațe "a parcat" în fața Teatrului Național
- ^ Anunț de participare numărul 17334/05.06.2007
- ^ "Căruța cu Paiațe" s-a răsturnat în fântâna de la Universitate
- ^ Regazzoni a Bucarest, un violino spaccato per riflettere sull’arte
- ^ Domenica Regazzoni. Lo spartito del sogno
