Extremitatea superioară a humerusului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Extremitatea superioară sau proximală a humerusului prezintă:

  • capul humerusului, un cap aproape emisferic, îndreptat superior, medial și posterior, articulat cu cavitatea glenoidă a scapulei la nivelul articulației scapulo-humerale (articulația umărului);
  • colul anatomic al humerusului, care este o porțiune îngustă la baza capului humeral;
  • tuberculul mic, localizat pe fața anterioară a epifizei proximale, imediat distal de colul anatomic; reprezintă inserția mușchiului subscapular;
  • creasta tuberculului mic, care continuă inferior tuberculul mic și reprezintă loc de inserție pentru mușchiul rotund mare;
  • tuberculul mare, situat la partea postero-laterală a epifizei proximale; reprezintă punctul osos cel mai lateral din regiunea umărului, iar pe fața lui posterioară se inseră mușchii supraspinos, infraspinos și rotund mic;
  • creasta tuberculului mare, care prelungește inferior tuberculul mare pe fața anterioară a epifizei proximale; aici se inseră mușchiul pectoral mare;
  • șanțul intertubercular sau bicipital, situat între cei doi tuberculi, continuat inferior între crestele acestora; prin acest șanț trece tendonul capului lung al mușchiului biceps brahial, iar în partea lui inferioară se inseră tendonul mușchiului dorsal mare;
  • colul chirurgical al humerusului, care este o porțiune îngustă a osului localizată inferior de cei doi tuberculi; aici se produc frecvent fracturi humerale.