Eva Lendvay
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Eva Lendvay | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Brașov, România |
| Decedată | (80 de ani) București, România |
| Părinți | Ferenc Szemlér |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | poetă, traducătoare, critic |
| Limbi vorbite | limba română |
| Studii | Facultatea de Filologie a Universității din Cluj |
| Activitatea literară | |
| Activă ca scriitoare | 1958-2016 |
| Specie literară | poezie, proză |
| Operă de debut | 1958 - poezie în ziarul „Utunk" |
| Note | |
| Premii | Societatea Scriitorilor din Brașov (1984), Asociația Scriitorilor din Ungaria (1991) |
Modifică date / text  | |
Eva Lendvay (n. , Brașov, România – d. , București, România) a fost o traducătoare română de origine maghiară.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Eva Lendvay a fost fiica poetului Ferenc Szemlér și a lui Erzsebet Herskovits. După absolvirea cursurilor Liceului de Muzică din Brașov din anul 1953, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj pe care o frecventează în perioada 1954-1959. Lucrează apoi ca redactor la revista clujeană „Utunk" între anii 1959-1962, după care trei ani la săptămânalul brașovean „Új Idő" până în 1966, ulterior la ziarul „Művelődés" între 1967-1968 și la „Brassói Lapok".
Prin traducerile pe care le-a făcut a contribuit la întărirea conexiunilor literare și a relațiilor maghiaro-româno-germane din spațiul transilvan. Traduce în limba română și publică din opera poetică a lui Lorinc Szabo, Miklos Radnoti, Gabor Garai, Ferenc Juhasz, Gyula Juhasz și Agnes Nemeș Nagy. În limba maghiară traduce pe Mircea Ciobanu, Ana Blandiana și Anghel Dumbrăveanu.
În anul 1981 publică antologiile "Kutak", în 1990 "Hazniaplo", care cuprind traduceri de poezii din literatura română și contemporană. O traduce pe Hortensia Papadat-Bengescu în 1964, pe Ileana Vulpescu în 1992 și "Trandafirul alb" al lui Constantin Chiriță. Traduce din germană în maghiară poemul „Siebenbürgische Elegie” a lui Adolf Meschendorfer.
Activitatea publicistică[modificare | modificare sursă]
Eva Lendvay a debutat în anul 1958 cu o poezie în ziarul „Utunk". Ulterior a fost prezentă cu cronici teatrale, recenzii, versuri, schițe, traduceri și reportaje în ziarele „Előre”, „Igaz Szó”, „Új Élet”, „Utunk”, „Művelődés", „Korunk”, „Asfra”, „Cronica”, „Convorbiri literare” etc.
Traduceri[modificare | modificare sursă]
- Hortensia Papadat-Bengescu, Kamarazene (Concert din muzică de Bach). Rejtett ut (Drumul ascuns), București, 1964;
- Constantin Chiriță, Afeher rozsa (Trandafirul alb), București, 1968;
- Kutak (Fântânile), București, 1981;
- Ileana Vulpescu, Az utolso nevjegykartya (Rămas bun), București, 1982;
- Anghel Dumbrăveanu, Fejedelmi tel (Iarnă imperială), București, 1987;
- Mircea Ciobanu, Versei (Versuri), postfața traducătorului, Budapesta, 1987;
- Ana Blandiana, A megalmodott (Cel visat), Budapesta, 1990;
- Hazinaplo (Jurnal de casă), Budapesta, 1990.
Volume de versuri[modificare | modificare sursă]
- Cea de a doua întrebare (poezii, 1977)
- Umbra Muntelui (poezii, 1984)
- Umbre pe perete (poezii, Brasov, 1993)
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Lexicon română maghiară literară : Literatura, scris publică, literatura de specialitate, cultură III, General Ed. Gyula David . București: Kriterion. 1994th ISBN 9732603690
- Noul lexicon literar maghiar al II-lea. (H-O). General Ed. Peter Laszlo. Budapesta: Academic. 1994, 1212-1213. p. ISBN 963-05-6806-3
- Maghiarii din România, în 1997, Oradea, a se vedea Eve Lendvay Szemlér, pp. 360-361. ISBN 973-97980-0-4
