Euglena verde

Euglena verde (Euglena viridis) face parte (după Georgescu, 1997) din Regnul Protista, Subregnul Protozoa (gr. protos: primul, zoon: animal), Încrengătura Sarcomastigophora, Subîncrengătura Flagellata (Mastigophora), Clasa Phytomastigophorea.

Mediul de viață

Mediul de viață al euglenei verzi este acvatic. Trăiește în lacuri, bălți și mlaștini cu apă dulce și sărată, dar mai ales în apă dulce.

Mod de viață

Modul de viață al euglenei verzi este liber.

Morfologie

Au dimensiuni de 0,1 – 0,2mm. Forma este fusiformă. Culoare verde. Prezintă un flagel ce are o lungime de până la 1/3 din lungimea corpului. Înoată rapid. Prezintă un singur grup de cloroplaste aranjate radial, în formă de stea (vizibile doar la microscopul electronic de mare putere).

Alcătuire

Euglena verde are corpul format dintr-o singură celulă cu:

• membrană
• citoplasmă
  • cromatofori cu clorofilă
  • vacuolă contractilă, având rol în excreție
  • stigmă-organit fotosensibil(pata rosie)
  • flagel
• nucleu
• corpuscul bazal(pune in miscare flagelul)

Funcții

Funcții de relație

Sensibilitatea

Sensibilitatea euglenei verzi este asigurată prin pata portocalie situată la baza flagelului, iar euglena verde se orientează spre lumină. De asemenea, prin membrană, ea simte uscăciunea, căldura, umiditatea, frigul etc.

Locomoția

Locomoția euglenei verzi se realizează prin înot, cu ajutorul flagelului si a corpusculului bazal (care pune in miscare flagelul).

Funcții de nutriție

Hrănirea

• Autotrofă își prepară singură hrana prin fotosinteză (la lumină) cu ajutorul stigmei care este sensibila la lumina si cu care se orienteaza dupa lumina
• Heterotrofă își ia hrana (substanțele organice) gata preparată din mediul în care trăiește (la întuneric)
• Hrănire mixotrofă atât autotrofă cât și hetertrofă

Respirația

Ca orice organism viu, pentru a trăi, euglena are nevoie de oxigen. Acesta trece în corpul animalului prin toată suprafața membranei. În citoplasmă au loc arderi, în urma cărora rezultă energia necesară vieții și dioxidul de carbon, care este eliminată tot prin membrana celulei.

Excreția

La baza flagelului se află o veziculă, care se dilată și se contractă ritmic, numită vacuolă contractilă. În vacuolă se strâg substanțele toxice de excreție din celulă și apă, iar când vacuola se contractă, ea elimină brusc, în afara organismului, aceste substanțe dăunătoare.

Funcții de reproducere

Înmulțirea:

• în condiții de viață bune, euglena se înmulțește prin diviziune longitudinală

• în condiții nefavorabile aceasta se închistează

• inchistarea este procesul prin care se formeaza chistii cu functii incetinite si forma sferica , din care ,in conditii favorabile, se transforma din nou in euglena

Imagini

• 
• 
• 

Legături externe

• Tree of Life web project: Euglenida
• Biology Corner
• Protist Images: Euglena
• Euglena at Droplet - Microscopy of the Protozoa
• Images and taxonomy
• Effect of Light Intensity on the Lipid Composition of Euglena gracilis
• Mitochondrial trans-2-Enoyl-CoA Reductase of Wax Ester Fermentation from Euglena gracilis Defines a New Family of Enzymes Involved in Lipid Synthesis
• Aliphatic Chains of Esterified Lipids in Isolated eyesptos of Euglena gracilis var. bacillaris1 (pdf)
• Nature, intracellular distribution and formation of terpenoid quinones in Euglena gracilis. (pdf)
• Tryptophan Synthetase in Euglena gracilis Strain G (pdf)
• Lipid Metabolism of Manganese-deficient Algae: I. Effect of Manganese Deficiency on the Greening and the Lipid Composition of Euglena Gracilis Z. (pdf)
• A hydroxy fatty acid dehydrogenase in Euglena gracilis (pdf)
• Comparative studies of biosynthesis of galactolipids in Euglena gracilis strain Z (pdf)
• The Euglena Project