Eugeniu Russev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eugeniu Russev
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Cubei, Odesa, Ucraina Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, RSS Moldovenească, URSS Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata

Eugeniu Russev (n. 24 decembrie 1915, Cubei, gubernia Basarabia, din Imperiul țarist — d. 17 mai 1982, Chișinău, din R.S.S.M.) a fost un istoric moldovean, specialist în istoria medie, arheografie și filologie română. În anul 1961 a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Stat a Moldovei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Și-a făcut studiile medii la Chișinău, absolvind apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1939). Din 1943 a devenit colaborator științific la Institutul de Istorie, Economie, Limbă și Literatură. În perioada 1948-1951 urmează aspirantura la Institutul de Istorie al A.Ș.-ului a U.R.S.S.-ului. Ulterior este colaborator, secretar științific, șef de sector și director al Institutului de Istorie al A.Ș.M.-ului, iar, din 1970, colaborator al Institutului de Limbă și Literatură. Membru corespondent al A.Ș. al R.S.S.M.-ului (1961).

A participat la elaborarea crestomațiilor literaturii moldovenești vechi, a manualelor de istorie a R.S.S.M. și de „literatură moldovenească” pentru clasa a VIII-a. Coautor și redactor la două dicționare „ruso-moldovenești” (1949–1954) și, împreună cu N. Corlăteanu, a editat dicționarul ruso-român (1954, 1967).

Este autorul unor studii de istorie: Lupta poporului moldovenesc împotriva jugului otoman (1968), dar și a unor capitole din Istoria R.S.S.M.-ului (1951, 1965, 1982).

Era pasionat de cronografia moldovenească. A scris studii introductive la edițiile letopisețelor lui I. Neculce, G. Ureche, M. Costin, culegerea de studii Slova cronicărească – ecoul bătrânei Moldove (1974) ș.a. În seria Gânditori moldoveni, i-au fost publicate micromonografiile Miron Costin (1978) și Ion Neculce (1980). Lucrările lui se caracterizează prin documentare minuțioasă, discernământ critic și stil elevat.

Distincții[modificare | modificare sursă]

  • Om emerit în științe din R.S.S.M. (1976).
  • Premiul de Stat al R.S.S.M.-ului (1972).
  • Ordinul "Drapelul Roșu de Muncă".

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Literatura și arta Moldovei Encicl., Vol. 2, Chișinău, 1986
  • Chișinău – enciclopedie, 1997

Legături externe[modificare | modificare sursă]