Eugenio Beltrami

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Eugenio Beltrami

Eugenio Beltrami (n. 16 noiembrie 1835 — d. 4 iunie 1899) a fost un matematician italian cunoscut pentru studiile din domeniul geometriei non-euclidiene, electricității și magnetismului.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Cremona și a murit la Roma.

A fost profesor de matematică la Universitatea din Bologna (1862), la Pisa (1863), la Pavia (1876) și la Roma (1891).

A fost membru corespondent al Academiei de Științe din Italia, apoi membru al Accademia dei Lincei din Roma.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

Activitatea sa s-a concretizat în special în lucrări de geometrie diferențială, de teoria elasticității, a hidrodinamicii.

A demonstrat că pseudosfera este o suprafață de rotație a curbei numite tractrice.

Beltrami a continuat lucrările lui Gauss relativ la teoria ecuațiilor cu derivate parțiale liniare.

Cu soluțiile sistemelor de ecuații cu derivate parțiale tip Beltrami (eliptice) s-au ocupat matematicienii români: Mariana Nedelcu, Miron Nicolescu și alții.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Cea mai valoroasă lucrare a sa a fost: Saggio de interpretazione della geometria non eucledeea (Încercare de interpretare a geometriei neeuclidiene) (1868).

În această lucrare a arătat că planimetria neeuclidiană ca și planimetria lui Euclid fac parte dintr-un domeniu absolut real al teoriei suprafețelor, ceea ce a condus la un puternic impact asupra dezvoltării matematicii acelei perioade.