Eragon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| „Eragon” | |
 Coperta Primei Ediţii |
|
| Autor | Christopher Paolini |
|---|---|
| Titlu original | Eragon |
| Traducător(i) | Cezar Octavian Tabarcea |
| Ţară de prima lansare | Statele Unite ale Americii |
| Limbă originală | Engleză |
| Serie | Ciclul Moştenirea |
| Gen | Fantasy |
| Editură | Rao |
| Data publicării | 26 August, 2003 |
| Număr de pagini | 544 pagini |
| ISBN | ISBN 9789735766612 |
| Urmată de | Eldest |
Eragon este un roman fantasy scris de Christopher Paolini, şi primul volum din Ciclul Moştenirea, stabilit în lumea fantastică Alagaësia. Eragon ne spune povestea unui băiat de fermier, pe nume Eragon şi a dragonului său, Saphira. La început, Eragon găseşte o piatră albastră, minunat şlefuită, în Şiră, un lanţ muntos de lângă casa lui. Câteva zile mai târziu, băiatul descoperă că piatra lui este de fapt un ou, când un dragon iese deodată din ea în mijlocul nopţii. Eragon îl numeşte pe dragonul său Saphira, un nume pe care îl învaţă de la Brom, povestitorul satului. După ce Saphira iese din ou pentru Eragon în primele captole, Regele Galbatorix îşi trimite servitorii (inclusiv cei doi Ra'zac, Urgalii, şi umbra Durza) după eroii noştrii, în efortul de a-i prinde şi ucide. Cei doi fug din satul lor de baştină, Carvahall, şi pornesc într-o serie minunată de aventuri.
Eragon a fost a treia, cea mai vândută carte pentru copii din 2003, a doua cea mai vândută carte a anului 2005, şi a fost plasată în New York Times Best Seller List pentru 121 de săptămâni. A fost adaptată într-un film cu acelaşi nume, Eragon, publicat pe 15 Decembrie 2006.
Cuprins |
[modifică] Mediu
[modifică] Scriere şi publicare
Christopher Paolini a descoperit genul fantasy la vârsta de zece ani, dar a fost „frustrat” de absenţa „scrierilor de calitate”. La vârsta de paisprezece ani, Paolini a încept să scrie primul roman care rebuia să fie o serie de patru volume , dar nu a reuşit să treacă de câteva pagini deoarece nu avea nici o idee despre ceea ce trebuia să facă. A început să citească tot ce se putea despre "arta de a scrie", şi apoi a început să creeze firul narativ al ciclului de cărţi Moştenirea. După o lună de la planificarea seriei, a început să scrie schiţa cărţii. A fost terminată un an mai târziu şi Paolini a început să scrie versiunea „adevărată” a cărţii sale. După încă un an de editare, părinţii săi au văzut manuscrisul final. Au observat imediat potenţialul cărţii şi au decis să auto publice cartea. Au tipărit Eragon prin Lightning Source, o companie de tipărire la cerere. „Asta a însemnat că, deşi Eragon fusese auto publicată, era disponibilă în orice canitate, la orice ora, şi în toate librăriile din Statele Unite, inclusiv în cele online.” a spus Christopher.
Paolini a călătorit print toată ţara împreună cu familia sa, pentru a promova cartea lui. Peste 135 de discursuri au fost ţinute în librării şi şcoli, multe în care Paolini era îmbrăcat într-un costum medieval, dar cartea nu a primit prea multă atenţie. Paolini a spus că "ar fi stat în spatele unei mese toată ziua vorbind despre o carte – şi ar fii vândut patruzeci de cărţi în opt ore daca s-ar fii descurcat bine. [...] A fost o experienţă foarte stresantă. Nu mai puteam continua pentru mult timp." În vara anului 2002, romancierul american Carl Hiaasen era în vacanţă în unul dintre oraşele în care Paolini rostea discursuri. n timp ce era acolo, fiul spu vitreg a cumpărat o copie a cărţii Eragon, şi a „iubit-o imediat”. I-a arătat-o tatăui său, care a adus cartea în atenşia editurii Alfred A. Knopf. Michelle Frey, editor executiv la Knopf, l-a contactat pe Paolini şi familia lui, şi l-a întrebat dacă e interesat ca Eragon să fie publicată de Knopf. Răspunsul a fost da, şi după încă o rundă de editare, Knopf a publicat Eragon in August 2003. Asta a dus şi la o nouă copertă, desenată de John Jude Palencar.
[modifică] Influenţe, inspiraţie, şi personaje
Paolini citează vechi mituri, poveşti populare, poveşti medievale, Poemul epic Beowulf şi autorii J.R.R. Tolkien şi Eric Rücker Eddison ca cea mai mare sursă de inspiraţie în scrierile sale. Alte influenţe literare sunt David Eddings, Andre Norton, Brian Jacques, Anne McCaffrey, Raymond E. Feist, Mervyn Peake, Ursula K. Le Guin, şi Frank Herbert. Paolini s-a inspirat şi de la autorii Philip Pullman şi Garth Nix. A inclus „intenţionat” ingredientele clasice ale unei cări fantasy – o căutare, o călătorie, răzbunare, romanţă, trădare şi o armă „specială”.
Limba Străveche folosită de elfi în Eragon, este bazată „aproape omplet” pe Vechea scandinavă, Germană, Vechea engleză, şi rusă. Paolini a spus că „s-a documentat mult despre subiect când am creat limba. Am realizat că făceam lumea să pară mai veche, folosind aceste cuvinte vechi de secole şi secole. A fost foarte amuzant.” Alegerea numelui potrivit pentru personaje şi locuri era un proces ce putea dura „zile, săptămâni, sau chiar ani”. Paolini avea un nume provizoriu pentru orice, până găsea un nume mai potrivit. A spus că a fost „foarte norocos” cu numele Eragon, deoarece este doar „dragon” cu prima literă schimbată. Crede că numele acesta se potriveşte perfect cu cartea, însă alte nume i-au cauzat dureri de cap serioase.
Peisajele din Eragon sunt bazate pe "teritoariile sălbatice" ale statului California. Lui Christopher îi place să creadă că este un scriitor care descrie natura cât şi unul de fantasy. A spus într-un interviu că "de multe ori când sunt în pădure sau în munţi, şi văzând aceste detalii mici, face difernţa dintre o descriere bună şi una unica. Chiar ajută." Paolini a spus şi că Paradise Valley, Montana este una dintre principalele sale surse de inspiraţie pentru peisajele din carte. Acţiunea din carte are loc în tărâmul fantastic Alagaësia. Paolini a conceput istoria tărâmului de dinainte să scrie Eragon, dar nu a desenat o hartă până când nu a devenit important să vadă unde călătorea Eragon.
Paolini a spus că a ales să-l facă pe Eragon să se maturizeze de-a lungul călătoriei prin tărâm pentru că este ceva clasic într-un fantasy. A mai aduăgat că maturizarea lui Eragon de-a lungul cărţii „oglindea într-un fel propria mea creştere ca autor şi persoană.” Dragonul lui Eragon, Saphira, a fost conceput ca „prietenul perfect” de către Paolini. A decis să meargă „într-o direcţie mai umană” cu ea, deoarece realiza că a fost crescută departe de propria ei specie şi rasă, într-o maniera mai umană din punct de vedere mental. În timp ce a creat-o pe Spahira de-a lungul cărţii, Paolini a făcut-o cel mai bun prieten pe care l-ar putea avea oricine: loial, amuzant, curajos, inteligent şi nobil.
[modifică] Rezumatul Acţiunii
Eragon trăieşte împreună cu unchiul Garrow şi vărul său Roran la o fermă, în împrejurimile unui sat numit Carvahall. În timp ce vâna prin Şiră, un mare lanţ muntos, Eragon este surpins să vadă o piatră albastră, mare şi şlefuită care apare de nicăieri în faţa sa. Câteva zile mai târziu, Eragon ia parte la naşterea unui pui de dragon care iese din „piatră”, şi îşi dă seama că e de fapt un ou de dragon. Eragon îi dă dragonului numele de Saphira. El creşte dragonul în secret până când doi dintre servitorii Regelui Galbatorix, Ra'zac, vin în Carvahall pentru a căuta oul. Eragon şi Saphira reuşesc să scape ascunzându-se în pădure, dar Garrow este rănit de moarte şi casa şi ferma sunt arse şi distruse. După ce Garrow moare, Eragon nu mai are nici un motiv pentru a rămâne în Carvahall, aşa că pleacă după cei doi Ra'zac, căutând răzbunare pentru distrugerea casei sale şi moartea unchiului său. Este asistat de Brom, un bătrân povestitor, care insistă să-l ajute pe el şi pe Saphira.
Eragon devine un Cavalar al Dragonului prin legătura sa cu Saphira. În timpul călătoriei, Eragon învaţă Limba Străveche, să folosească magia şi să se lupte cu sabia şi multe dintre obiceiurile Cavalerilor de la Brom. Călătoriile lor îi duc în Teirm, unde reuşesc să le ia urma celor Ra'zac, care s-ar afla în sudul oraşului Dras-Leona. Înainte să plece din Teirm lui Eragon îi este prezis viitorul de o vrăjitoare pe nume Angela, care îl avertizează de multe pericole. Odată ajunşi în Dras-Leona, reuşesc să se infiltreze în oraş, dar Eragon îi întâlneşte pe cei doi Ra'zac mai târziu într-o catedrală din oraş şi e forţat să fugă. Deşi Brom şi Eragon reuşesc să scape, tabăra lor este luată prin surprindere de duşmai în acea noapte. Deşi un străin numit Murtagh, îi salvează, Brom este grav rănit şi moarte la scurt timp după aceea — dar nu înainte de a-i arăta lui Eragon că o data a fost şi el Cavaler, însă dragonul său, pe care îl chema tot Saphira, i-a murit.
Murtagh devine noua companie a lui Eragon. Cei trei călătoresc apoi în Gil'ead, un oraş în care ar trebui să afle informaţii despre cum să ajungă la Vardeni, un grup de rebeli care se luptă cu Galbatorix. În timp ce aştepta lângă Gil'ead, Eragon este capturat, adormit şi întemniţat în aceeaşi închisoare în care este ţinută o femeie care i-a tot apărut lui Eragon în vise. Când băiatul evadează, descoperă că ea este o elfă. Murtagh şi Saphira concep un plan şi Eragon scapa cu elfă cu tot. În timpul evadării Murtagh şi Eragon se luptă cu o Umbră - un vrăjitor posedat de spirite malefice - numit Durza. Murtagh străpunge Umbra cu o săgeată, drept în frunte, şi aceasta dispare într-un nor de praf.
După evadare, Eragon contactează elfa inconştientă telepatic şi află că numele ei e Arya. Ea i mai spune că a fost otrăvită şi că doar o poţiune care se află la vardeni o poate slava. Arya îi arată lui Eragon o amintire prin care călătoreşte la vardeni, astfel băiatul aflând drumul; vardenii se aflau într-un oraş numit Tronjheim, care este situat în muntele Farthen Dûr, ascuns printre Munţii Beor. Eragon, Saphira, şi Murtagh pleacă în căutarea vardenilor, pentru a o salva pe Arya şi pentru a scăpa de furia lui Galbatorix. Când ajung în Farthen Dûr, Eragon este condus către liderul vardenilor, Ajihad. În timpul întâlnirii, băiatul află că oul Saphirei a fost în posesia Aryei, pănă când ea a căzut într-o ambuscadă în timp ce îl transporta. I se spune apoi că Durza nu a fost ucis de către săgeata bine ţintită a lui Murtagh, pentru că o umbră nu poate fi ucisă decât străpungând-o în inimă.
Grupul se odihneşte în sfârşit, deşi nu pentru mult timp, pentru că o inavzie a Urgalilor este anunţată. Când bătălia începe, vardenii şi piticii sunt puşi în faţa unei armate numeroase de urgali, condusă de Durza şi de Galbatorix. În timpul luptei, Eragon dă ochii cu umbra din nou. Băiatul este rănit serios în momentul în care sabia umbrei ăi despică spatele. Durza este gată să îl prindă pe Eragon şă să i-l ducă lui Galbatorix, când Saphira şi Arya îi distrag atenţia umbrei îndeajuns de mult pentru ca Eragon să-l străpungă pe Durza în inimă. După moartea lui Durza, urgalii sunt eliberaţi de sub o vrajă creată de umbră, şi se luptă încep să se lupte într ei. Vardenii profită de avantajă şi contraatacă. În timp ce Eragon este inconştient, un străin îl contactează cu ajutorul minţii şi îi spune să vină în tărâmul elfilor pentru învăţătură.
[modifică] Legături externe
- Alagaёsia Website-ul oficial al Ciclului Moştenirea
- Inheriwiki, site-ul Wikia al Ciclului Moştenirea
- Shur'tugal, un site neoficial făcut de fani pentru fani.
- Eragoon Romania, comunitatea fanilor Eragon din Romania
|
|||||||||||
