Emigrarea și dezertarea din Blocul Estic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fișier:Conrad-schumann.jpg
Soldatul est-german Conrad Schumann sărind peste sârma ghimpată în Berlinul de Vest în data de 15 august 1961, la trei zile după ce s-a început construcția Zidului Berlinului[1]

Emigrările și dezertările din URSS și Blocul estic au fost un punct de controversă în timpul Războiului Rece. Datorită numărului mare de emigrări din Blocul Estic, URSS și statele sale satelite aflate sub regim comunist s-au văzut nevoite să pună restricții emigrărilor, emigrarea acceptându-se doar în cazuri excepționale în cazuri de reîntregire a familiei. În motivația lor, conducerea URSS și guvernele motivau închiderea granițelor pentru a preveni un exod al creierelor.
După ce Republica Democrată Germană a întărit paza granițelor cu Germania de Vest, porțiunea de graniță dintre Berlinul de Est și Berlinul de Vest oferea posibilitatea emigrării. Această posibilitate a dispărut odată cu ridicarea în 1961 a Zidului Berlinului. Ulterior acestei date emigrația din Blocul de Est se limita la dezertări, emigrări ale diferitelor etnii pe baza acordurilor bilaterale și un număr mic de alte cazuri.

Condițiile de viață în Blocul de Est[modificare | modificare sursă]

Obor, Bucureşti - un rând pentru ulei în mai 1986

Caracteristica definitorie a comunismului pusă în aplicare în Blocul Estic a fost o simbioză unică a statului cu societatea și economia, rezultând faptul că politica și economia și-au pierdut caracteristicile lor distinctive ca sfere autonome și separate. Inițial, Stalin a condus sistemele care respingeau instituțiile caracteristici ale economiilor de piață din Occident, guvernarea democratică (numită în limbajul sovietic "democrație burgheză"), precum și supunere statului de drept intervenției discreționare a statului. Sovieticii au expropriat și au etatizat proprietate privată.

"Regimurile replică" de tip sovietic care au apărut în Blocul de Est nu numai că au reprodus economia de comandă de tip sovietic, dar, de asemenea, au adoptat și metodele brutale folosite de Iosif Stalin și de poliția secretă sovietică de a suprima opoziția reală și potențială. Regimurile comuniste din Blocul de Est au marginalizat grupurile de intelectuali de opoziție ca o potențială amenințare. Suprimarea disidenței și a opoziției a fost o condiție de bază pentru securitatea puterii comuniste în Blocul de Est, deși gradul de opoziție și suprimarea disidenței a variat în funcție de țară și de-a lungul timpului existenței Blocului. În plus media era total aservită puterii politice și servea ca organ de stat sub directa coordonare a Partidului Comunist aflat la putere, nefiind autorizate posturile radio sau TV particulare, dar și ziarele erau în proprietatea statului. Greșelile în domeniul economiei datorită planificării centralizate ținteau mai degrabă o dezvoltare extensivă decât una intensivă, care a avut ca rezultat rămânerea în urmă față de țările capitaliste în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.[2] Acest lucru după câteva decenii de comunism a avut ca rezultat golirea rafturilor din magazinele alimentare chiar și în RDG, care reamintea dureros neadevărul propagandei în privința progresului magnific și neîntrerupt din economie.[3]

Emigrarea din țările Blocului Estic, în anul 1982
Țară Total % din Pop. Note
Albania Sub 1,000 0.0% 1946–1982; nicio emigrare[4]
Bulgaria 431,000 5.3% 1946–1982; 300,000 etnici turci în Turcia[4]
Cehoslovacia 1,973,000 14.0% 1946–1982; 1.570.000 germani expulzați în 1946 și 200.000 de cehi și slovaci au fugit în timpul invaziei sovietice din 1968[5]
Republica Democrată Germană 3,365,000 19.8% 1948–1982; aproape toți înainte de ridicarea Zidului Berlinului în 1961
Ungaria 332,000 3.3% 1946–1982; 200,000 au fugit în timpul Revoluției Ungare din 1956[6]
Polonia 1,877,000 6.0% 1946–1982; 1.300.000 Aussiedler (de origine germană prin Programul Est-German)[7][8]
România 424,000 2.2% 1946–1982; mulți dintre emigranți erau Aussiedler (etnici germani)[4]
Uniunea Sovietică 500,000 0.2% 1948–1982; Toți etnicii evrei, germani și armeeni; alte emigrări erau imposibile exceptând cazurile de reîntregire a familiei[9][10]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Perkes, Dan; Hal Buell, Norm Goldstein (1984), Moments in Time: 50 Years of Associated Press News Photos, The Associated Press, p. 56, ISBN 0-917360-07-9
  2. ^ Hardt & Kaufman 1995, pp. 15–17
  3. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite dale17
  4. ^ a b c Council of Europe 1992, p. 22
  5. ^ Council of Europe 1992, p. 16
  6. ^ Council of Europe 1992, p. 17
  7. ^ Council of Europe 1992, p. 20
  8. ^ Council of Europe 1992, p. 25
  9. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite council15
  10. ^ Council of Europe 1992, p. 23

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Black, Cyril E.; English, Robert D.; Helmreich, Jonathan E.; McAdams, James A. (2000), Rebirth: A Political History of Europe since World War II, Westview Press, ISBN 0-8133-3664-3 
  • Böcker, Anita (1998), Regulation of Migration: International Experiences, Het Spinhuis, ISBN 90-5589-095-2 
  • Cook, Bernard A. (2001), Europe Since 1945: An Encyclopedia, Taylor & Francis, ISBN 0-8153-4057-5 
  • Crampton, R. J. (1997), Eastern Europe in the twentieth century and after, Routledge, ISBN 0-415-16422-2 
  • Council of Europe (1992), People on the move: new migration flows in Europe, Council of Europe, ISBN 92-871-2021-8 
  • Dale, Gareth (2005), Popular Protest in East Germany, 1945–1989: Judgements on the Street, Routledge, ISBN 071465408 
  • Dowty, Alan (1989), Closed Borders: The Contemporary Assault on Freedom of Movement, Yale University Press, ISBN 0-300-04498-4 
  • Dowty, Alan (1988), „The Assault on Freedom of Emigration”, World Affairs 151 (2) 
  • Graubard, Stephen R. (1991), Eastern Europe, Central Europe, Europe, Westview Press, ISBN 0-8133-1189-6 
  • Grenville, John Ashley Soames (2005), A History of the World from the 20th to the 21st Century, Routledge, ISBN 0-415-28954-8 
  • Hardt, John Pearce; Kaufman, Richard F. (1995), East-Central European Economies in Transition, M.E. Sharpe, ISBN 1-56324-612-0 
  • Harrison, Hope Millard (2003), Driving the Soviets Up the Wall: Soviet-East German Relations, 1953–1961, Princeton University Press, ISBN 0-691-09678-3 
  • Krasnov, Vladislav (1985), Soviet Defectors: The KGB Wanted List, Hoover Press, ISBN 0-8179-8231-0 
  • Laqueur, Walter (1994), The dream that failed: reflections on the Soviet Union, Oxford University Press, ISBN 0-19-510282-7 
  • Lipschitz, Leslie; McDonald, Donogh (1990), German unification: economic issues, International Monetary Fund, ISBN 1-55775-200-1 
  • Loescher, Gil (2001), GThe UNHCR and World Politics: A Perilous Path, Oxford University Press, ISBN 0-19-829716-5 
  • Miller, Roger Gene (2000), To Save a City: The Berlin Airlift, 1948–1949, Texas A&M University Press, ISBN 0-89096-967-1 
  • Nekrich, Aleksandr Moiseevich; Ulam, Adam Bruno; Freeze, Gregory L. (1997), Pariahs, Partners, Predators: German–Soviet Relations, 1922–1941, Columbia University Press, ISBN 0-231-10676-9 
  • Marshall, Barbara (2000), The new Germany and migration in Europe, Manchester University Press, ISBN 0-7190-4336-0 
  • Mynz, Rainer (1995), Where Did They All Come From? Typology and Geography of European Mass Migration In the Twentieth Century; EUROPEAN POPULATION CONFERENCE CONGRESS EUROPEAN DE DEMOGRAPHE, United Nations Population Division 
  • O'Neil, Patrick (1997), Post-communism and the Media in Eastern Europe, Routledge, ISBN 0-7146-4765-9 
  • Pearson, Raymond (1998), The Rise and Fall of the Soviet Empire, Macmillan, ISBN 0-312-17407-1 
  • Pollack, Detlef; Wielgohs, Jan (2004), Dissent and Opposition in Communist Eastern Europe: Origins of Civil Society and Democratic Transition, Ashgate Publishing, Ltd., ISBN 0-7546-3790-5 
  • Puddington, Arch (2003), Broadcasting Freedom: The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, University Press of Kentucky, ISBN 0-8131-9045-2 
  • Roberts, Geoffrey (2006), Stalin's Wars: From World War to Cold War, 1939–1953, Yale University Press, ISBN 0-300-11204-1 
  • Roht-Arriaza, Naomi (1995), Impunity and human rights in international law and practice, Oxford University Press, ISBN 0-19-508136-6 
  • Thackeray, Frank W. (2004), Events that changed Germany, Greenwood Publishing Group, ISBN 0-313-32814-5 
  • Turnock, David (1997), The East European economy in context: communism and transition, Routledge, ISBN 0-415-08626-4 
  • Wegner, Bernd (1997), From Peace to War: Germany, Soviet Russia, and the World, 1939–1941, Berghahn Books, ISBN 1-57181-882-0 
  • Weinberg, Gerhard L. (1995), A World at Arms: A Global History of World War II, Cambridge University Press, ISBN 0-521-55879-4 
  • Wettig, Gerhard (2008), Stalin and the Cold War in Europe, Rowman & Littlefield, ISBN 0-7425-5542-9 

Legături externe[modificare | modificare sursă]