Elena Pavel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elena Pavel
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Decedată (28 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata

Elena Pavel (născută Sîrbu) (n. 1 iunie 1915, satul Samoilovca, în prezent Rudi, raionul Soroca - d. 1 august 1943, Ploiești) a fost o militantă comunistă română. A activat în U.T.C. și Ajutorul Roșu. A fost întemnițată la Dumbrăveni (1936-1939) și la Văcărești (1942-1943).

În 1934 Elena Pavel a aderat la Uniunea Tineretului Comunist din România. În 1936 ea a fost condamnată la 4 ani de închisoare pentru organizarea demonstrației studențești antifasciste de la Universitatea din Iași. A devenit membru al Partidului Comunist din România în 1939.

Chiar înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a lucrat în organizația Ajutorul Roșu. În septembrie 1942 a fost condamnată la moarte, dar sentința a fost comutată ulterior la 25 de ani de închisoare. A murit în închisoare în timpul unui bombardament american asupra rafinăriilor germane de la Ploiești.

În perioada 1948-1964, satul Luminița din județul Tulcea a purtat numele de Elena Pavel.

În aproximativ aceeași perioadă, numele de Elena Pavel a fost purtat și de un cinematograf de pe bulevardul Elisabeta (numit pe atunci „6 Martie”) din București.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]