Elena Armenescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Elena Armenescu (n. 22 mai 1948) este o poetă română.

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

1987 si 1989 participa si obtine doua premii la concursul literar “Tudor Arghezi“;

1989 debuteaza in revista Luceafarul cu poemul “Confluente”;

1995 – apare volumul “Ferestrele somnului”, Editura Info-Team;

1996 – apare volumul “Regatul ascuns” editura Albatros - prezentat de Emil Manu si Vasile Andru. Colaboreaza la revistele: Luceafarul, Poesis, Contrapunct, Convorbiri literate, Viata romaneasca - si acorda interviuri la radio, pe teme literare si medicale;

1998 – apare volumul “Exodul uitarii” editura Semne - prezentat de Pan Vizirescu;

1998 – devine membra a Uniunii Scriitorilor din Romania;

Continua sa colaboreze la reviste, radio si televiziune pe teme literare si medicale;

2000 apare volumul “Dictatura iubirii”, editura Mirabilis - prezentat de Dan Stanca;

2002 Apare volumul “Strigat spre lumina”, editura Mirabilis;

2005 Apare volumul “Memoria statuilor”, editura Tempus - prezentat de Prof. Univ. Ion Rotaru;

2006 Apare poemul “Iubirea Împarateasca” editie bilingva (romana-engleza) cu o prefata de Dan Bodea si postfata de Traian Stanciulescu, Editura Mirabilis;

2006 Participa la concursul de poezie “Una favola per la pace” de la Lugo, Italia organizat sub egida universitatii din Bologna si primeste un atestat de merit;

2011 Apare volumul “Joc tainic“, editura Semne;

2015 Apare volumul “De mână cu Orfeu“, Editura Mirabilis;

2017 Apare volumul “Gânduri de vecernie“ – proză, editura Mirabilis;

2017 Apare volumul “Livada cuvintelor“ - poezii pentru copii, editura Mirabilis;

Multe poeme ori eseuri expediate de autoare sau preluate din pagina personală de web au aparut pe diferite site-uri : https://poeziisiversuri.com/ http://www.romanianvoice.com, https://www.poezie.ro , duplicat pe www.agonia.ro https://www.resursecrestine.ro http://www.comorinemuritoare.ro

Volume in pregătire: -Joc tainic, -Miresme albe (hai–ku),

Colaborări in presa literară: - la revistele: Luceafărul, Poesis, Contrapunct, Viața Românească, Sfârșit de mileniu (actual Milenium), Convorbiri literare . -la radio: emisiunea Poezie românească

Colaborări on line: Colaboreaza la Publicatiile ARP, INTERMUNDUS media on line: Revista Epoca http://www.revista-epoca.com Arhivat în , la Wayback Machine., Revista Ecoul http://www.revista-ecoul.com Arhivat în , la Wayback Machine., Revista Monitorul cultural http://www.monitor-cultural.com Arhivat în , la Wayback Machine., Revista Dacologica http://www.dacologica.ro[nefuncțională] http://www.boabe-de-grau.com Arhivat în , la Wayback Machine..

Lucrări în colaborare Publicatiile ARP Biblioteca on-line: Marturisirea de credință literară vol. 2 http://www.universul-cartilor.com Arhivat în , la Wayback Machine., Cuvinte pentru urmasi.Modele si exemple vol 2 http://www.biblioteca-online.ro (2007), Compendiu de literatura pentru elevi http://www.bibliografiescolara.wordpress.com Antologia Noul Orfeu.( http://www.noul-orfeu.com)2008

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

In volume:

  • Dictionarul Medicilor Scriitori si Publicisti aparut in anul 2001 ed. Viata medicala, reeditat si in 2003.
  • Ion Rotaru :”O istorie a literaturii române de la origini până în prezent” ed. Tempus 2006 ( referiri la autoare la pag 959-960).
  • Enciclopedia personalitaților din România ediția a II-a 2007, pag 82
  • In volumul Sinergetica semnat de prof univ A Mărută, pag.156

In periodice:

  • Caietele revistei Viata medicală: Ecce medicus/ 1995 editura Viata medicala romanească “Ferestrele somnului” semnat A.I. Trifan.
  • Revista Luceafarul /1996 : Poetul ascuns referitor la vol ”Regatul ascuns”semnat de Dan Stanca, Regatul ascuns- semnat Emil Manu.
  • Cuvantul libertatii (Craiova) 5 iulie 1998 Regatul ascuns semnat Gh. Boaghe.
  • Viata medicala - arhiva 2000 - Cartea confratilor” Dictatura iubirii” semneaza Sebastian Nicolau.

On-line:

  • Publicatiile ARP, Intermundus media - 21 martie 2007 O carte pe zi „Iubirea Împărătească” semnat Dan Bodea.

Activitatea socio-profesională[modificare | modificare sursă]

  • 1966 -1972 studiile universitare la Institul de Medicina din Timisoara.
  • 1972-1978 – desfasoara activitatea de medic pediatru in judetele Dolj si Olt, cunoscand indeaproape problemele sociale ale comunitatii.
  • 1978 -1981 – Invatamant postuniversitar la Spitalul Clinic Fundeni-Bucuresti - specializare in pediatrie – cardiologie.

Frecventeaza medii literare in Bucuresti

  • 1981-1982 – ca medic specialist, organizeaza si conduce sectia de pediatrie a spitalului Bechet. Activeaza in cadrul cenaclului “Clepsidre” din Bechet, unde au loc intalniri cu redactori ai revistelor literare , scriitori romani si straini, invitati .
  • 1982-1989 Desfasoara activitatea profesionala in Caracal, judetul Olt, unde frecventeaza cenaclul “Haralamb Lecca”.
  • 1990 ocupa prin concurs un post in Bucuresti in Policlinica V. Gomoiu. Continua pregatirea profesionala obtinând competente in: Boli de nutriție, metabolice, diabet (1992) si Acupunctura (1994) , care-i deschid un nou orizont al cunoașterii prin studiul medicinii energetice orientale. Se transfera apoi la Policlinica Spitalului Gr. Alexandrescu.
  • 1994 - Infiinteaza Fundatia MIRABILIS pentru Medicina Alternativa-Complementara.

Activeaza in mai multe organizatii nonguvernamentale, culturale, cu care stabileste legaturi de parteneriat (Asociatia Culturala Iulia Hasdeu, Academia Dacoromână) si UNFR.(Uniunea Nationala a Femeilor din Romania). In cadrul Fundatiei Mirabilis, organizeaza si conduce un Centru de recuperare medicală. Lector la Universitatea Populara "I.Dalles" sustinand cursul de Terapii complementare.

  • 2000 - Participa la New York-ONU, ca delegat din partea UNFR la cea de a II-a Conferinta Internationala a Tarilor in curs de dezvoltare
  • 2001 – Participa la Bruxelles , la cea de a III-a Conf Internationala.

Fundatia MIRABILIS devine membra a cluburilor UNESCO In calitate de Presedinta a Fundatiei MIRABILIS, in colaborare cu Academia Dacoromana (ONG-uri), a initiat si organizat Simpozionul National de Terapii Alternative si Complementare ajuns la a XIV-a editie.

Scrie articole, participa la emisiuni radio, Tv pe teme medicale, publica literatură stiintifica in domeniile în care s-a specializat, ( Pediatrie si puericultura pentru cadre medii- 1994, vol colectiv-, Medicina si terapie naturala pentru toți- Afectiunile aparatului cardiovascular, Afectiunile aparatului respirator în colab cu Farm.Dr Ovidiu Bojor, Virusul spaima si speranta omenirii - coautor cu Mircea Ciuhrii 2008

Functii si responsabilitati pe plan social[modificare | modificare sursă]

  • membra a Uniunii Scriitorilor din Romania
  • membra a Asociatiei Medicilor Scriitori si Publicisti din Romania
  • membră fondatoare a Fundației MIRABILIS pentru Medicină Alternativă

Transdisciplinară, (ONG) și Președinte al acesteia.

  • secretar a UNFR, cu statut consultativ ONU, participant la manifestări internaționale: Conferințele de la New York 2000 si Bruxelles 2001 cu lucrarea (în limba franceză) “Femeile în zilele noastre în România”.
  • vicepreședinta a Academiei Dacoromâne (participant cu lucrări la Congresele de dacologie).

Titluri onorifice[modificare | modificare sursă]

A fost distinsă cu - Diploma si Crucea in grad de Officer- pentru servicii aduse cauzei progresului, acordate de Regatul Belgiei , Bruxelles 2006. Pentru mai multe date accesati : http://www.mirabilismed.ro Arhivat în , la Wayback Machine.;

Referințe critice în periodice Pentru volumul: "Ferestrele somnului" Ferestrele introspective A.I Trifan Dr Elena (Chitimia) Armenescu in volumul “Ferestrele somnului” face din poezie un instrument introspectiv de analiza a starilor afective. Nota dominanta a acestora este atasamentul, un elan catre lume care variaza in intensitate de la dragoste elevata (poeziile: Rosteste-ma”, “Drum, “intregire”s.a) pana la puternicul sentiment religios al lui V.Voiculescu (“Spovedanie”. “Fluid tainic”, “Rugaciune” s.a) De-a lungul itregului volum de versuri poeta se dezvaluie, depunandu-si sentimentele ca flori pe piedestalul unei statui ideale si se defineste prin disponibilitatile unei “anima” perfecte. Sunt apreciabile temele sale preferate: relatiile prin care sinele contacteaza lumea (dragoste, credinta, devotement, statornicie) ca in poeziile “Legamant, “Minunea”, “Semn”, “Izbanda cantecului”, “Regasire”, “ Credinta”, sau sechela ori dezamagirea care ramane dupa acest contact cu realitatea “Intristare”, “Lacrima pietrei”, “Insingurare”, “Depresie”s.a. Natura este perceputa in planul al doilea ca un fundal proiectiv al prefacerilor interioare ( “Peste marginile lumii”, “Adamclisi”,”Zori”, “Fragmant orfic” sau ca material de metamorfoza antropomorfica ( “Stare”, “Salcamii copilariei”, “Noaptea, “Eros”, “Copac orfic”) Elena (Chitimia) Armenescu ne ofera o poezie densa în care unitatile poetice parca se tin strans mana in mana. Structura”in retea” este sustinuta de o exprimare clara, fara echivoc, care se resimte sub influența poetilor decadei a sasea (Nichita Stanescu si necuvitele sale) Registrul Elenei nu este numai diafan ci si senzual ca in versurile”Te-am iubit in seara aceea/Pana am simtit ca alunec/lin ca un abur al purgatoriului/in trupul tau”(Intregire). Tot de o plasticitate senzuala este si poezia “Contopire”în care se deceleaza arta descompunerii si recompunerii corpului in (si din) fragmente (“Pictura din cuvinte”). Mai putin reusite sunt poeziile cu o prea evidenta tema eseistica (“Ma supun ceasului”, “Puterea clipei”, “Calea miracolului”) sau polemica (“Oportunistii”).De asemenea referirea la propria persoana reduce valoarea definitorie a starilor de spirit. In sfarsit, “Ofranda clipei” se distinge printr-o reusita continuitate a unitatii poetice si o simplitate abrupta a discursului. In incheiere ca model de retorica poetica fara ostentatie trebuie citata in intregime pozia Clipa”: “Ti-amintesti?/Veneam dinspre spirit/ Era o zi de vara la vremea inserarii…/ Calcand pe mediocritatea indulgenta/Sufletele noastre bogate si nude/ Doreau tacerea incandescenta/In miezul nostrum sa inunde”. Dupa lectura volumului de poeme “Ferestrele somnului” de Elena (Chitimia) Armenescu, felul de a simti si gandi al cititorului nu mai este acelasi ca mai inainte, ( Caietele”Vietii medicale” Ecce medicus/ 1995 editura Viata medicala romaneasca.)

Pentru volumul „Dictatura iubirii” Dictatura ca metafora Dr Sebastian Nicolau

In urmă cu un numar de ani, prin saloanele Clinicii de pediatrie a Spitalului Fundeni, condusă de profesorul Gheorghe Goldiș, pășea un medic secundar precoce maturizat și mereu gânditor.Era în acest om un fel de paradox între sexul feminin și privirea sa melancolic aspră, dorința și insistența bărbătească de a cunoaște cât mai mult din universul ce-l înconjura, iar acest univers, adesea era reflexul unor familii ( a micilor pacienti) cu conditii socio economice precare, în care , copilul desi dorit, constituia o povară greu de hrănit, îngrijit și ocrotit, nu putea să nu nască în suflete gingașe,răni greu de ascuns. „Prima calitate a unui pediatru este dragostea si iubirea pentru copii, ai sai si ai tuturora”, spunea Profesorul, un împătimit al învățământului clinic.In umbra, în acest caz binefacatoare a Maestrului și a echipei sale de nume ilustre ca: Valeriu Roșculeț, Victor Bucșa, Ruxandra Gane, Ada Burlui, Miriam Bercovici, Tudor Popescu, și-a adâncit gândurile, exprimate sau nu, și medicul în curs de formare la care ma refer. Pentru că, în acea perioadă, ca orice om inteligent, poeta de azi, Elena Chițimia Armenescu vorbea puțin și asculta cu benedictină răbdare. Aflasem încă de atunci că dincolo de iubirea dintâi, medicina, tânăra mea colegă scria și dacă țin bine minte, și memoria nu mă înșală, împreună cu un prieten, în cabinetul lui cât o chilie monahală de la etajul șase, din vechea clădire a spitalului, am ascultat în lectura acesteia câteva poezii.Reticent în fața liricii tradiționale, de multe ori exagerat extravertit feminină, am avut atunci revelația unui germene de capacitați largi de exprimare a unor sentimente cu caracter generalizator, astral. Parcurgând recentul său volum „Dictatura iubirii” am avut satisfacția de a gasi și regasi ecouri profunde din acei ani, demonstrativi pentru o evoluție ascendentă și mereu promițătoare. Într-adevăr, sub acest titlu incongruent și greu de acceptat, se ascunde, de fapt o superbă metaforă în care fluxul memoriei se scaldă într-un ocean de idei. Stând de vorbă într-o intimitate doar parțial comunicată, Elena Chițimia Armenescu ne introduce într-un univers fremătător al oamenilor, naturii, ființelor, ideilor, anotimpurilor, guvernat de un fals „dictat” al iubirii sublimate, în care totul este în egală măsură tonic și fragil. În această carte, care poate fi considerată și un succes al Fundației Mirabilis, autoarea face o subtilă invitație de „memento homini, memento mori” pentru cei care-i pătrund în templu, îndemnându-i parcă să fie mai buni și mai solidari cu suferința dată omului în efemera sa trecere. Căci oare, nu aceasta ne spun ecourile versurilor din „Poem subtil”: „Din solitudine mă smulgi/efemerului/ dintre icoane, dintre sfinți/ mă răpești, nu te dezminți/și mă duci să fim sărbătoriți/aievea /ca într-o delirantă închipuire/ în padurea fermecată/ferecat-desferecată/accesibil paradis/ molizii în veșnică trezie/ne veghează dragostea/râul în auz ni se rostogolește/ amintindu-ne curgerea, trecerea/…” Dar, dezvăluindu-și cu parcimonie și sobrietate sentimentele, poeta nu și le poate reprima în totalitate, încât uneori acestea o fac vulnerabilă tradând-o ca in versurile din „Scrisoare neexpediata mamei”: „ Mama, sunt bolnava de iubire/si boala asta-i mostenita de la tine/ e-un morb ce nu-și găsește vindecare/ Îl port în suflet, îl simt din născare..”. În fapt, dictatura ca metafora a Elenei Armenescu se dezvăluie treptat într-o corolă de lumini ce poate fi primită ca dar numai printr-o lectură integrală a volumului, iar aceasta va fi rasplătită cu prisosință.

(Articol apărut în revista „Viața medicală” /2000)

■ CEZARINA ADAMESCU:,,Un florilegiu contemporan într-un poem-fluviu” by ARP @

Și Elena Armenescu – vine cu brațele pline de miresme lirice, De mână cu Orfeu, în versuri clasice, chiar despre zeul poeților și al muzicienilor din toate timpurile, pe care îl simte aproape. Poemul Orfeu – zeul poeților și al muzicienilor, merită citat în întregime, și nu numai acesta: „Anatomiști ai sufletului deslușitori ai tainelor firii/ Poeții și muzicienii trebuiau să aibă același zeu/ Unic, tare, iscusit în labirintul profunzimii/ care vine și pleacă cu serile, cu zorii cântând. Orfeu// El nu are statuie pentru că nici un chip lăsat/ nu ar putea să te facă să-l auzi, să-l înțelegi/ Doar struna în anumite mâini și tu în stare de oftat/ Când ți se deschid cupele florilor, supuse aceleiași legi// Tu, suflet arzător, atunci și nici atunci întotdeauna/ nu vei putea trezi în tine, în inimă, în limitatul auz/ În mintea-ți mai mereu, chiar între odoare somnoroasă/ Fântânile adânci ori apelor țâșnitoare-n havuz// Doar IUBIREA cântu-l știe iar de nu-l știe îl învață/ Îi e mereu la drum tovarăș, ori cea mai ușoară povară/ Purtată în extaz ca un elixir care te umple de viață/ Și cu a stelelor suflare îți înflorește pieptul, te înfioară.” (Sinaia Cota 2000). Foarte multe poeme închinate lui Orfeu – cel care închină poeme zeilor și muritorilor deopotrivă.

Lirica orfică a acestei poete este remarcabilă. ■ CEZARINA ADAMESCU:,,Un florilegiu contemporan intr-un poem fluviu Antologia “Noul Orfeu”.

Legături externe[modificare | modificare sursă]