Efim Fomin
| Efim Moiseevici Fomin Ефим Моисеевич Фомин | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Kalyški(d), Vitebsk Uyezd(d), Gubernia Vițebsk(d), Imperiul Rus |
| Decedat | (32 de ani)[2] Brest, Reichskomisariatul Ucraina |
| Cauza decesului | extra-judicial killing[*] (plagă împușcată[*]) |
| Cetățenie |  Imperiul Rus Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | militar |
| Limbi vorbite | limba rusă |
| Activitate | |
| A luptat pentru | Armata Roșie |
| Ramura | infanterie |
| Ani de serviciu | 1932—1941 |
| Gradul | comisar politic regimental |
| Bătălii / Războaie | Apărarea Fortăreței Brest din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Ordinul Lenin |
Modifică date / text  | |
Efim Moiseevici Fomin (în rusă Ефим Моисеевич Фомин), (n. , Kalyški(d), Vitebsk Uyezd(d), Gubernia Vițebsk(d), Imperiul Rus – d. , Brest, Reichskomisariatul Ucraina), a fost un comisar politic sovietic. El a devenit cunoscut pentru rolul jucat în apărarea Fortăreței Brest din iunie 1941. Fomin a fost luat prizonier și a fost executat imediat, dat fiind statutul său de comisar.
Tinerețea[modificare | modificare sursă]
Fomin s-a născut într-o familie modestă evreiască (tatăl era fierar, iar mama croitoreasă) în Kolîșki, în nordul Belarusiei, în 1909[3][4][5]. După moartea părinților, a trecut în grija unor rude, pentru ca din 1922 să fie crescut într-un orfelinat. În 1921 a început să urmeze cursurile de calificare pentru meseria de frizer, apoi pentru cea de cizmar. În 1924, la vârsta de 15 ani, Fomin a fost primit în rândurile Komsomolului. După ce a lucrat o perioadă scurtă de timp la o fabrică de încălțăminte din Vitebsk, a fost trimis la o școală de partid la Pskov, unde a studiat în perioada 1927-1929. În 1929 a început să lucreze ca instructor la școala raională de partid din Kolomna. A devenit membru al Partidului Comunist în 1930.
Cariera militară[modificare | modificare sursă]
Începând cu anul 1932, Fomin a început să lucreze în calitate de politruk în rândurile Armata Roșie în diferite unități militare din Rusia, Ucraina și Letonia[6]. În 1938, Fomin a absolvit printre primii cursurile politice ale școlii de partid a regiunii militare Harkov, iar în luna august a aceluiași an a fost numit comisar politic al Diviziei a 23-a de infanterie din Harkov. În 1940 s-a transferat cu divizia în Daugavpils, Letonia. În martie 1941 a fost mutat într-o funcție inferioară de comisar politic al Regimentului 84 infanterie staționat la Brest.
În ziua de 21 iunie 1941, (cu o zi mai înainte de declanșarea Operațiunii Barbarossa), Fomin a încercat să călătorească cu trenul la Daugavpils, de unde dorea să își aducă familia la Brest. El nu a reușit să facă această călătorie datorită aglomerației din stația de cale ferată și a lipsei biletelor și a fost nevoit să se reîntoarcă în apartamentul în care era încartiruit în Fortăreața Brest. În dimineața zilei de 22 iunie 1941, Germania Nazistă a declanșat Operațiunea Barbarossa. Apărătorii fortăreței nu au fost avertizați în niciun fel cu privire la atacul forțelor Axei împotriva URSS și Brestul a devenit locul în care s-a desfășurat prima luptă majoră dintre Armata Roșie și Wehrmacht. Imediat după declanșarea invaziei, orașul Brest și fortăreața au fost suferit bombardamente grele de artilerie[7]. Bombardamentul inițial al artileriei germane a fost o surpriză toatală pentru apărătorii fortăreței, care au suferit pierderi grele în oameni și materiale[8]. În condițiile în care o parte a fortăreței fusese deja cucerită de Wehrmacht, Fomin a preluat conducerea unui grup de soldați sovietici care apărau Poarta Holm. Luptătorii sovietici au rezistat până pe 26 iunie. Fomin a fost luat prizonier și a fost identificat ca evreu și comisar politic. În conformitate cu ordinul emis de Adolf Hitler încă din martie 1941 (așa numitul „Ordin al Comisarilor”), Fomin a fost executat imediat după capturare, cel mai probabil pe 26 iuie în fața Porții Holm.
Onoruri postmortem[modificare | modificare sursă]
Efim Fomin a fost decorat postmortem cu Ordinul Lenin pentru rolul jucat în timpul luptelor de apărare ale fortăreței. În 1991, în timpul unei reuniuni a veteranilor a Diviziei a 6-a infanterie, cei prezenți au cerut ca destituirea lui Fomin din funcție de politruk de divizie să fie revocată. Fomin a fost reavansat postum în funcția de comisar politic de divizie.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Yefim Moiseevich Fomin, TracesOfWar
- ^ a b https://bibliopskov.ru/fomin.htm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Surnames starting with the letter F”. Russian Jewish Encyclopedia. JewishGen. Accesat în .
- ^ Воспоминания Юрия Фомина Iuri Fomin, „Victoria va fi a noastră” (articol al fiului lui Efim Fomin)
- ^ Светлана Гладыш. Бессмертный гарнизон сражается. Svetlana Gladîș, „Lupta garnizoanei nemuritoare”
- ^ Pleshakov, Constantin (). Stalin's Folly: The Tragic First Ten Days of World War II on the Eastern Front. Houghton Mifflin Books. p. 243. ISBN 0-618-36701-2.
- ^ Mai mulți supraviețuitori sovietici ai luptelor au declarat după război că fortăreața a fost bombardată de avioanele germane. Experții militari consideră că ar fi fost imposibil, datorită faptului că zona era bombardată în același timp de artileria germană. Singurele raiduri de aviație au fost executate pe 29 iulie 1941, dar numai asupara Fortului Răsăritean de pe insula de nord. Vezi Christian Ganzer: „Remembering and Forgetting: Hero Veneration in the Brest Fortress.“ în: Siobhan Doucette, Andrej Dynko, Ales Pashkevich (ed.): Returning to Europe. Belarus. Past and Future. Warsaw 2011, p. 141.
- ^ Constantine Pleshakov, Stalin's Folly: The Tragic First Ten Days of World War II on the Eastern Front, Houghton Mifflin Books, 2005, ISBN 0-618-36701-2, Google Print, p.108
