Eduard al VI-lea al Angliei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Edward al VI-lea al Angliei)
Salt la: Navigare, căutare
Eduard al VI-lea
Rege al Angliei și al Irlandei
Eduard al VI-lea, de William Scrots, c. 1550
Eduard al VI-lea, de William Scrots, c. 1550
Rege al Angliei și al Irlandei
Domnie 28 ianuary 1547 – 6 iulie 1553
Încoronare 20 februarie 1547 (9 ani)
Predecesor Henric al VIII-lea al Angliei
Regent Edward Seymour, Duce de Somerset (1547–1549)
John Dudley, Duce de Northumberland (1549–1553)
Succesor Lady Jane Grey (disputat) sau Maria I
Casa regală Casa Tudor
Tată Henric al VIII-lea al Angliei
Mamă Jane Seymour
Naștere 12 octombrie 1537(1537-10-12)
Palatul Hampton, Middlesex, Anglia
Deces 6 iulie 1553 (15 ani)
Palatul Greenwich, Kent, Anglia
Înmormântare 8 august 1553
Westminster Abbey
Semnătură Eduard al VI-lea al Angliei's signature

Eduard al VI-lea (n. 12 octombrie 1537 — d. 6 iulie 1553) a fost unul din regii Angliei, fiul lui Henric al VIII-lea și al lui Jane Seymour. A devenit rege al Angliei și al Irlandei la 28 ianuarie 1547, la vârsta de nouă ani. Eduard a fost al treilea monarh al dinastiei Tudorilor și primul conducător al Angliei care a fost crescut ca protestant.

Copilăria și educația[modificare | modificare sursă]

Prințul Eduard în 1538.

Prințul Eduard s-a născut la 12 octombrie 1537 la Palatul Hampton în Middlesex.[1] A fost fiul regelui Henric al VIII-lea și al celei de-a treia soții, Jane Seymour. În întreg regatul, oamenii au salutat nașterea unui moștenitor pe linie masculină, în biserici s-a cântat Te Deum. Jane care părea că se recuperează rapid după naștere, a trimis scrisori presemnate prin care anunța nașterea unui prinț. Eduard a fost botezat la 15 octombrie; sora sa prințesa Mary i-a fost nașă iar prințesa Elisabeta a transportat mirul sau hainele de botez.[2] A fost proclamat Duce de Cornwall și Conte de Chester.[3] La 23 octombrie, la unsprezece zile după nașterea fiului său, starea sănătății reginei Jane Seymour s-a înrăutățit brusc, ca urmare a unor complicații postnatale (febră puerperală), iar regina a murit noaptea următoare.

Eduard a fost un copil sănătos care a supt foarte mult de la început. Tatăl său era încântat de el. În septembrie 1538 Lordul Cancelar Thomas Audley, Baron Audley raporta că Eduard crește rapid și este viguros;[4] alte documente îl desciu ca fiind înalt și un copil vesel. Tradiția că Eduard al VI-lea a fost un copil bolnăvicios a fost contestată de unii istorici.[5]

La vârsta de patru ani viața i-a fost pusă în pericol de o febră asociată de obicei cu malaria[6] însă în general s-a bucurat de o sănătate bună cu excepția ultimelor șase luni din viață.[7]

De la vârsta de șase ani, Eduard a început educația cu episcopul Richard Cox și cu John Cheke, formarea sa concentrându-se pe "învățarea limbilor, scriptură, filosofie și toate științele liberale"[8] A primit lecții de la tutorele Elisabetei, Roger Ascham, și a învățat franceza, spaniola și italiana. În plus, este cunoscut că a studiat geometria și a învățat să cânte la instrumente inclusiv la lăută.

Ambele surori ale lui Eduard erau atente la fratele lor și adesea îl vizitau.[9] Lui Eduard îi plăcea în special compania Mariei deși dezaproba gustul ei pentru dansurile străine; "Te iubesc cel mai mult" i-a scris în 1546.[10] În 1543, Henric și-a invitat copiii să petreacă Crăciunul împreună, semn al reconcilierii cu fiicele sale pe care mai înainte le dezmoștenise și le declarase nelegitime. În primăvara următoare regele și-a repus fetele în drepturile la succesiune prin Actul de Sucesiune".[11] Această armonie în familie se datorează influenței noii soții a lui Henric, Catherine Parr,[12] cu care Eduard se înțelegea foarte bine; o numea "draga mea mamă".

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Loach 1999, p. 4
  2. ^ Loach 1999, pp. 5–6
  3. ^ Erickson 1978, p. 182
  4. ^ Loach 1999, p. 8
  5. ^ Elton 1977, p. 372; Loach 1999, p. 161; MacCulloch 2002, p. 21
  6. ^ Skidmore 2007, p. 27.
  7. ^ Skidmore 2007, pp. 33, 177, 223–34, 260.
  8. ^ Loach 1999, pp. 11–12; Jordan 1968, p. 42. For example, he read biblical texts, Cato, Aesop's Fables, and Vives's Satellitium Vivis, which were written for his sister, Mary.
  9. ^ Skidmore 2007, p. 26
  10. ^ Skidmore 2007, pp. 38–37; Loach 1999, p. 16
  11. ^ Mackie 1952, pp. 413–14; Guy 1988, p. 196. Maria și Elisabeta rămâneau tehnic nelegitime însă puteau moșteni coroana prin nominalizarea lui Henric. Puteau să-și piardă drepturile dacă de exemplu se căsătoreau fără aprobarea Consiliului.
  12. ^ Starkey 2004, p. 720

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Elton, G. R. (1962), England Under the Tudors, London: Methuen, OCLC 154186398 .
  • Elton, G. R. (1977), Reform and Reformation, London: Edward Arnold, ISBN 0713159537 .
  • Erickson, Carolly (1978), Bloody Mary, New York: Doubleday, ISBN 0385116632 .
  • Loach, Jennifer (1999), Bernard, George; Williams, Penry, eds., Edward VI, New Haven, CT: Yale University Press, ISBN 0300079923 .
  • Mackie, J. D. (1952), The Earlier Tudors, 1485–1558, Oxford: Clarendon Press, OCLC 186603282 .
  • Starkey, David (2001), Elizabeth. Apprenticeship, London: Vintage, ISBN 0099286572 .
  • Starkey, David (2004), Six Wives: The Queens of Henry VIII, London: Vintage, ISBN 0099437244 .
  • Starkey, David (2002), The Reign of Henry VIII, London: Vintage, ISBN 0099445107 .

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Eduard al VI-lea al Angliei
Eduard al VI-lea al Angliei
Naștere: 12 octombrie 1537 Deces: 6 iulie 1553
Titluri regale
Predecesor:
Henric al VIII-lea
Rege al Angliei
Rege al Irlandei

28 ianuarie 1547 – 6 iulie 1553
Succesor:
Jane sau
Maria I
Regalitate engleză
Predecesor:
Lady Elizabeth Tudor
Moștenitor al tronului englez
ca moștenitor aparent
12 octombrie 1537 – 28 ianuarie 1547
Succesor:
Lady Mary Tudor
Titlu nou
regat nou
Moștenitor al tronului irlandez
ca moștenitor aparent
1541 – 28 ianuarie 1547
Nobilimea engleză
Vacant
Ultimul titlu deținut de
Henric, Prinț de Wales
mai târziu regele Henric VIII
Prinț de Wales
1537–1547
Vacant
Următorul titlu deținut de
Henry Frederick, Prinț de Wales
Vacant
Ultimul titlu deținut de
Henric, Duce de Cornwall
Duce de Cornwall
1537–1547