Edward Rydz-Śmigły

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mareșalul polonez Edward Rydz-Śmigły.

Edward Rydz-Śmigły Sunet Edward Śmigły-Rydz (n. 11 martie 1886 – d. 2 decembrie 1941); (nume purtat în război Śmigły, Tarłowski, Adam Zawisza) a fost mareșal al Poloniei, om politic, pictor și poet. După o serie de succese obținute ca și comandat de armată în timpul Războiului Sovieto-Polonez, Rydz i-a urmat în funcția de Inspector General al Forțelor Armate mareșalului polonez Józef Piłsudski, la moartea acestuia în 1935. Rydz-Śmigły a fost unul dintre principalii comandanți militari polonezi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind în activitate în timpul Invaziei Poloniei, eveniment care a marcat începutul celui de-al doilea război mondial.

Victorii militare[modificare | modificare sursă]

Rydz-Śmigły împreună cu mareșalul Józef Piłsudski în timpul Războiului Sovieto-Polonez

În timpul Războiului Sovieto-Polonez (1919–1921), Rydz a condus mai multe ofensive ale armatei poloneze. Printre victoriile obținute s-au numărat, capturarea orașelor Wilno și Dünaburg. După aceasta, a fost numit Comandant Suprem al armatelor letone, conducând eliberarea orașului Latgale de sub ocupația Armatei Roșii. Ulterior, armatele de sub comanda sa au anihilat complet Divizia a 12-a a Armatei Roșii și a capturat Kievul. A comandat apoi, forțele poloneze ce compuneau Frontul Central în timpul Bătăliei pentru Varșovia, cunoscută ca Miracolul de pe Vistula. În această bătălie decisivă, comandantul polonez Józef Piłsudski a reușit să-l păcălească pe comandatul sovietic Mihail Tuhacevski. Rydz-Śmigły, conducând forțele poloneze ale Frontului Central a respins atacurile sovietice și ulterior a blocat rutele de retragere ale Armatelor 4 și 15 și ale Corpului 3 de Cavalerie. conduse de generalul sovietic Gayk Bzhishkyan, care a fugit rușinos în Prusia de Est, unde a fost luat prizonier și internat în lagăr de germani.

Rydz-Śmigły primind bastonul de mareșal de la Președintele Ignacy Mościcki, Varșovia, 10 noiembrie 1936.

1939[modificare | modificare sursă]

În martie 1939, Hitler a ocupat Boemia și Moravia și a creat statul slovac, ca stat satelit al Germaniei. Astfel, Polonia a fost strânsă într-un inel de fier din toate părțile cu excepția estului. Rydz a fost singurul membru al guvernului polonez care a văazut cu claritate pericolul iminent al unui război cu Germania. Totuși, timpil rămas a fost mult prea scurt pentru elaborarea unui plan complet de operații în vest. În timpul negocierilor care au avut loc la Moscova în august 1939, Rydz a respins toate încercările Puterilor Occidentale de a obține permisiunea Poloniei pentru ca Armata Roșie să înainteze spre vest, declarând: "nu există nicio garanție că Sovietele vor lua parte activă la război; în plus, odată pătrunse pe teritoriul polonez, ele nu vor mai pleca niciodată".

Pe 1 septembrie 1939 când Germania a invadat Polonia, Śmigły-Rydz a fost numit Comandantul Suprem al armatei poloneze. Pe 7 septembrie, împreună cu cea mai mare parte a guvernului, a părăsit Varșovia care era în pericol de a fi atacată. La scurt timp după aceasta, coordonarea operațiunilor armatei poloneze a început să sufere din cauza problemelor legate de comunicații, fapt care a afactat posibilitatea lui Rydz de a comanda forțele poloneze. Din Brest (Brześć), pe 11 septembrie el a dat ordin ca Varșovia să fie apărată până la ultimul om. În concepția sa de luptă, Varșovia și Fortăreața Modlin din apropierea capitalei poloneze ar fi trebuit să devină două centre puternice de rezistență în partea centrală a Poloniei, care să susțină lupta câteva luni, timp în care, majoritatea forțelor poloneze să se retragă în apropierea graniței cu România (Capul de pod românesc, în limba poloneză: Przedmoście rumuńskie) unde să aștepte promisul contraatac al aliaților săi occidentali, Franța și Marea Britanie. Śmigły-Rydz nu cunoștea că Aliații Occidentali nu aveau niciun plan de intervenție, așteptând căderea Poloniei. Planul său a devenit și mai greu de realizat când forțele sovietice au atacat dinspre est Polonia pe 17 septembrie. Realizând că lupta împotriva celor doi agresori este imposibilă, Śmigły-Rydz a ordonat trupelor poloneze să se retragă către România, evitând lupta cu Armata Roșie.

După ce a reușit să evite capturarea sa de trupele germane și sovietice, Śmigły-Rydz a trecut în România pe 18 septembrie 1939, unde a fost internat într-un lagăr de prizonieri. De asemenea, guvernul polonez a trecut și el în România, împiedicând astfel predarea oficială a Poloniei și permițând astfel soldaților polonezi continuarea luptei împotriva Germaniei Naziste.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Fișier:Rydz.JPG
Edward Rydz, Biserica veche din Zakopane (pictură în ulei, nedatată).
Tactică și teorie militară
  • Walka na bagnety (Lupta la baionetă), Lvóv 1914;
  • W sprawie polskiej doktryny (Doctrina Militară Poloneză), Varșovia 1924;
  • Kawaleria w osłonie (Rolul cavaleriei în protejarea trupelor), Varșovia 1925;
  • Byście o sile nie zapomnieli -Rozkazy, Artykuły, Mowy (Nu uitațí puterea disciplinei, Ordine, Articole, Discursuri), Varșovia 1936;
  • Wojna polsko-niemiecka (Războiul Germano-Polon), Budapesta 1941.
Poezie
  • Dążąc do końca swoich dróg (Către sfârșitul drumului meu), Paris, 1947; Londra, 1989.
Picturi și Grafică
  • Ilustrațiile la cartea lui Piłsudski22 January 1863, Lvóv 1920;
  • Contribuții la Expozițiile de Artă din Cracovia (1916) și Varșovia (1917). Majoritatea picturilor sale au fost iremediabil pierdute.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Cepnik, Kazimierz. Wódz Naczelny i Marszałek Polski Edward Śmigły-Rydz, Życie i Czyny. Lwów, 1937.
  • Eckert, Marian. Historia polityczna Polski lat 1918-1939. Warszawa, 1989.
  • Jabłonowski, Marek,i Stawecki, Piotr. Następca komendanta. Edward Śmigły-Rydz. Materiały do biografii. Pułtusk,1998
  • Jędruszczak, Hanna, and Tadeusz Jędruszczak. Ostatnie lata Drugiej Rzeczypospolitej (1935-1939). Warszawa, 1970.
  • Kaden-Bandrowski, Juliusz, Piłsudczycy. Oświęcim, 1916.
  • Mirowicz, Ryszard. Edward Rydz-Śmigły: działalność wojskowa i polityczna. Warszawa, 1988.
  • Pepłoński,Andrzej. Wywiad a dyplomacja II Rzeczypospolitej. Toruń, 2004.
  • Piłsudski, Józef., Pisma zbiorowe. Warszawa: 1937.
  • Seidner, Stanley S., "The Camp of National Unity: An Experiment in Domestic Consolidation," The Polish Review vol. xx, nos. 2-3, 1975, pp. 231–236.
  • Seidner,Stanley S., "Reflections from Rumania and Beyond: Marshal Śmigły-Rydz Rydz in Exile," The Polish Review vol. xxii, no. 2, 1977, pp. 29–51.
  • Seidner, Stanley S. Marshal Edward Śmigły-Rydz Rydz and the Defense of Poland. New York, 1978.
  • Serwatka, Tomasz. "Edward Rydz-Śmigły," Gazeta:Historia mało znana(January) 2007.
  • Stachiewicz, Wacław. Wierności dochować żołnierskiej. Warsaw, 1998.
  • Zaremba, Paweł. Historia Dwudziestolecia 1918 - 1939. 2 vols., Paris, 1967.


 
Mareșali ai Poloniei
Bulawas, simbol al Mareşalilor Poloniei

Józef Piłsudski | Ferdinand Foch | Edward Rydz-Śmigły | Michał Rola-Żymierski | Konstantin Rokosovski | Marian Spychalski