Edecarii de pe Volga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Edecarii de pe Volga
Descriere generală
ArtistIlia Repin
Datare1870-1873
Materialeulei pe pânză
Genrealism
Marină[*]  Modificați la Wikidata
Dimensiuni131,5 × 281 cm
AmplasareMuzeul Rus, Sankt Petersburg
ColecțieMuzeul Rus  Modificați la Wikidata
Curent artisticrealism social[*]
realism[*][1]  Modificați la Wikidata
Variantă a picturii pictată în 1872, aflată la Galeria Tretiakov din Moscova

Edecarii de pe Volga (în rusă : Бурлаки на Волге - Burlaki na Volghe) este un tablou pictat în ulei pe pânză în perioada 1870-1873, de către pictorul și sculptorul rus Ilia Repin. Lucrarea prezintă 11 persoane, edecari,[2] trăgând un șlep pe fluviul Volga. Bărbații par că aproape se prăbușesc de epuizare sub povara tragerii șlepului, în amonte, în vara fierbinte.[3][4]

Lucrarea este atât o sărbătoare a demnității și curajului, cât și o condamnare foarte emoțională a celor care aprobau o muncă atât de inumană[5]. Deși acești oameni sunt prezentați ca stoici și acceptându-și soarta, afișându-se învinși, dar unul dintre ei iese în evidență: în centrul picturii el este reprezentat în cămașă zdrențuită, viu colorată în culoarea roșie, care nu ține capul aplecat, ci are o poziție verticală, semeță, cu ochii scrutând îndepărtata zare.

Repin a conceput pictura în timpul călătoriilor sale prin Rusia ca tânăr, pictura reprezentând personaje reale, pe care le-a întâlnit. Tabloul a fost foarte apreciat și pe plan internațional pentru portretizarea realistă a greutăților oamenilor condamnați la muncă forțată, și a lansat cariera lui Repin. La scurt timp după finalizarea sa, pictura a fost achiziționată de către Marele Duce Vladimir Alexandrovici și expusă în galerii peste tot în Europa ca reper a picturii realiste ruse.

Fundal[modificare | modificare sursă]

Femei trăgând la edec

Repin a absolvit Academia din Sankt Petersburg în 1863. Academia în acea perioadă era cunoscută pentru conservatorismul său profund și înclinare spre arta academică, un fapt ce a creat un sentiment de revoltă și dorință de schimbare la mulți dintre studenți săi[6].

Edecarii de pe Volga este inspirată de scenele la care a asistat artistul în timp ce era în vacanță pe Volga în 1870. El a făcut o serie de studii pregătitoare, mai ales în ulei, în timp ce stătea în Shiriaev Buerak, în apropiere de Stavropol.[6][7] Schițele lui includ peisaje, picturi despre Volga și edecari.

Personajele descrise sunt bazate pe persoane reale pe care artistul i-a cunoscut în timp ce pregătea lucrarea. El a avut dificultăți în găsirea subiectelor care să-i stea ca model, chiar și contra cost, din cauza unei credințe populare, conform căreia sufletul subiectului unei picturi părăsește posesorul, odată ce imaginea sa este pusă pe hârtie[8]. Printre modelele pictate se numără un fost soldat, un fost preot, și un pictor[9]. Deși Repin a pictat unsprezece bărbați, și femeile efectuau această muncă, lucru normal în munca de edecar.

Repin a selectat aceste figuri ca eșantion larg pentru clasa muncitoare a societății rusești. Faptul că unii dintre ei cândva au deținut poziții sociale relativ ridicate, a consternat tânărul artist, care inițial dorea să realizeze o lucrare mult mai superficială, scoțând în evidență contrastul dintre excursioniștii exuberanți (printre care se număra și el însuși) și edecarii necăjiți. Repin a găsit o anumită empatie cu Kanin, preotul caterisit, care este portretizat ca edecarul din față, întors spre privitor.[10]

Artistul scria:

„Avea ceva răsăritean în el, față de scit... și ce ochi! Ce adâncime a privirii! ... Și fruntea, atât de largă și înțeleaptă... El mi s-a părut a fi un mister colosal, și pentru acest motiv l-am iubit. Kanin, cu o cârpă în jurul capului, uzată, avea totuși o înfățișare demnă; era ca un sfânt.” [9]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Make Lists, Not War, accesat în iunie 2020 
  2. ^ burlaci, sau barcagii de pe Volga - cf- Dicționaru limbii românești, August Scriban, Institutu de Arte Grafice „Presa Bună”, 1939
  3. ^ Frank, Joseph. "Dostoevsky: The Mantle of the Prophet, 1871–1881". Princeton University Press, 2003. 111. ISBN 0-691-11569-9
  4. ^ Nu cu mult timp după ce Repin a realizat pictura, edecarii au fost înlocuiți de remorchere cu aburi.
  5. ^ Gray, Rosalind Polly & Blakesley, Rosalind Polly. Russian genre painting in the nineteenth century. Alderley: Clarendon Press, 2000. ix. ISBN 0-19-820875-8
  6. ^ a b King, Averil. "Russia's soul in paint: Averil King welcomes a well-illustrated account of Ilya Repin's powerful, virtuoso art". Apollo, October 2007. Retrieved on 27 February 2010.
  7. ^ "Study of a Barge Hauler for the painting 'The Barge Haulers on the Volga' 1870–1873". Christie's, November 1997. 27 februarie 2010.
  8. ^ Emerson, Caryl. The life of Musorgsky. In: "Musical lives". Cambridge University Press, 1999. 127. ISBN 0-521-48507-X
  9. ^ a b Amery, Colin & Curran, Brian. "St Petersburg". Frances Lincoln, 2006. 134. ISBN 0-7112-2492-7
  10. ^ Parker & Parker, 23

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en Alpatov, Mikhail. Russian Impact on Art. New York: Philosophical Library, 1950.
  • en Bolton, Roy. Russia & Europe in the Nineteenth Century. London: Sphinx Books, 1999. ISBN 1-907200-02-9
  • en Bolton, Roy & Strachan, Edward. Views of Russia & Russian Works on Paper. London: Sphinx Books, 2010. ISBN 978-1-907200-05-2
  • en Parker, Fan & Parker, Stephen Jan. Russia on canvas: Ilya Repin. Pennsylvania State University Press, 1981. ISBN 0-271-00252-2
  • en Rice, Tamara Talbot. A Concise History of Russian Art. New York: Frederick A. Praeger, 1963. ISBN 0-19-520002-0
  • en Sternin, Grigory. IIlya Efimovich Repin: Painter of Russian History. USSR, 1995. ISBN 0-569-08846-1
  • en Valkenier, Elizabeth Kridl. "The Writer as Artist's Model: Repin's Portrait of Garshin". Metropolitan Museum Journal, 28, 1993. 207–16
  • en Valkenier, Elizabeth Kridl. Ilya Repin and the World of Russian Art. New York: Columbia University Press, 1990. ISBN 0-231-06964-2

Legături externe[modificare | modificare sursă]