Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu
| Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Craiova, România |
| Decedată | (73 de ani) București, România |
| Căsătorită cu | Eugen Lovinescu |
| Copii | Monica Lovinescu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | intelectuală învățătoare |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu (n. , Craiova, România – d. , București, România[1]) a fost o intelectuală română, profesoară de limba franceză. A fost căsătorită cu criticul literar Eugen Lovinescu, de care a divorțat mai târziu; din mariaj s-a născut Monica Lovinescu.
După instalarea regimului comunist din România, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a fost închisă (la vârsta de 71 de ani) în diferite penitenciare și supusă unui regim de exterminare (neadministrare de medicamente acut necesare), pentru a o determina astfel pe fiica ei, Monica Lovinescu, exilată la Paris, să se reîntoarcă în România. Ecaterina Bălăcioiu - Lovinescu a murit în detenție. Pe 12 ianuarie 1950, autoritățile comuniste au dispus confiscarea imobilului în care a locuit Eugen Lovinescu și familia sa. Pe 23 mai 1958, Ecaterina Bălăcioiu - Lovinescu a fost arestată și acuzată că a transmis în străinătate știri care nu erau destinate publicității și a fost condamnată pe 12 februarie 1959 la 18 ani de temniță grea.[2] Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a decedat în detenție.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Tania Radu, Pariu de viață și de moarte, 14 decembrie 2005, Revista 22, accesat la 21 august 2013
- ^ http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ecaterina_B%C4%83l%C4%83cioiu-Lovinescu
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Doina Jela, Această dragoste care ne leagă, Editura Humanitas, 1998, 2005
- Gabriel Liiceanu (25 aprilie 2008), Monica Lovinescu în căutarea mamei, Cotidianul. * Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, Scrisori către Monica 1947 - 1951, (București: Humanitas, 2012)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Sacrificiul suprem pentru iubire: Povestea Ecaterinei Bălăcioiu și a lui Eugen Lovinescu Arhivat în , la Wayback Machine., 17 februarie 2015, Ana-Maria Anițoiu, România liberă