Eadweard Muybridge

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Eadweard Muybridge

Născut(ă) Edward James Muggeridge
aprilie 9 1830(1830-04-09)
Kingston upon Thames, England
Decedat(ă) 8 mai 1904 (74 ani)
Kingston upon Thames
asasinat de un ucigaş plătit
Locul de veci Woking
Naţionalitate Regatul Unit Regatul Unit
Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
Ocupaţie fotograf
Animarea galopului unui cal după un set de fotografii realizate de Muybridge.

Eadweard J. Muybridge (n. 9 aprilie 1830 – d. 8 mai 1904) a fost un fotograf englez - american, cunoscut mai ales pentru dezvoltarea tehnicii fotografierii cu aparate de fotografiat multiple, menite a capta mişcarea şi apoi a o prezenta sub formă animată, cu un aparat inventat de el însuşi, zoopraxiscopul, înaintea inventării aparatelor de filmat cu bandă de celuloid.

Cuprins

[modifică] Viaţă şi carieră timpurie

Muybridge s-a nascut Edward James Muggeridge în Kingston upon Thames, Anglia. Se crede că fotograful şi-ar fi schimbat prenumele pentru ca ortografierea acestuia să coincidă cu cea a regelui Edward, King Eadweard, aşa cum este scris pe piatra dedicată încoronării acestuia, care a fost ridicată din nou ca monument în Kingston în anul 1850. Deşi nu a folosit prenumele schimbat decât în anii 1870, pionierul cinematografiei şi-a schimbat numele de familie în Muygridge în timpul carierei sale timpurii din San Francisco, schimbându-l din nou în Muybridge imediat după ce dobândise oareceva faimă ca fotograf.

[modifică] Fotografierea vestului

Evidenţa problemei galopului unui cal, Muybridge -- The Horse in Motion.

[modifică] Stanford şi problema galopului unui cal

În 1872, fostul guvernator al statului California, Leland Stanford, om de afaceri şi deţinător de cai de curse, a avut un cuvânt de spus într-una din dezbaterile foarte populare ale timpului respectiv, dacă toate picioarele unui cal sunt la un anumit moment dat în aer sau nu. Stanford era convins că răspunsul la întrebare era da şi şi-a promis lui însuşi va demonstra afirmaţia sa ştiinţific. Cunoscând realizările fotografice ale lui Muybridge, Stanford l-a angajat pe acesta ca să facă demonstraţia fotografică de rigoare. [1] Ulterior, relaţia celor doi oameni va deveni una stabilă, până în anul 1882, când Muybridge va fi ofensat de nefolosirea fotografiilor sale într-o carte publicată de Stanford.

To prove Stanford's claim, Muybridge developed a scheme for instantaneous motion picture capture. Muybridge's technology involved chemical formulas for photographic processing and an electrical trigger created by the chief engineer for the Southern Pacific Railroad, John D. Isaacs. It is important to underscore Muybridge's collaboration with John D. Isaacs. The design for the trigger to set off each camera was what eluded Muybridge for so long and without Isaacs' help, Muybridge's contraption would never have come into existence.

Muybridge sequence of a horse jumping.

In 1877, Muybridge settled Stanford's question with a single photographic negative showing Stanford's racehorse Occident airborne in the midst of a gallop. This negative was lost, but it survives through woodcuts made at the time.

By 1878, spurred on by Stanford to expand the experiment, Muybridge had successfully photographed a horse in fast motion using a series of twenty-four cameras. The first experience successfully took place on June 11 with the press present. Muybridge used a series of 12 stereoscopic cameras, 21 inches apart to cover the 20 feet taken by one horse stride, taking pictures at one thousandth of a second. The cameras were arranged parallel to the track, with trip-wires attached to each camera shutter triggered by the horse's hooves.

This series of photos, taken at what is now Stanford University, is called The Horse in Motion, and shows that the hooves do all leave the ground — although not with the legs fully extended forward and back, as contemporary illustrators tended to imagine, but rather at the moment when all the hooves are tucked under the horse, as it switches from "pulling" from the front legs to "pushing" from the back legs.

The relationship between the mercurial Muybridge and his patron broke down in 1882 when Stanford commissioned a book called The Horse in Motion as Shown by Instantaneous Photography which omitted actual photographs by Muybridge, relying instead on drawings and engravings based on the photographs, and which gave Muybridge scant credit for his work.

The lack of photographs was likely simply due to the printing constraints of the time but Muybridge took it as a slap in the face and filed an unsuccessful law suit against Stanford.[1]

[modifică] Achitarea de acuzaţia de omucidere

Bizon american (numit curent "buffalo") în galop - animaţie realizată folosind un grup de fotografii realizate de Eadweard Muybridge

În 1874, pe vremea când încă locuia în zona San Francisco Bay Area, Muybridge a aflat că soţia sa avea un amant, Harry Larkyns. În ziua de 17 octombrie 1874, se pare că l-ar vizitat pe acesta şi după ce i-ar fi spus foarte politicos, "Bună seara, domnule. Mă numesc Muybridge şi iată răspunsul la scrisoarea pe care aţi trimis-o soţiei mele."  – după care l-a împuşcat pe Larkyns cu o puşcă. [2]

În final, după un proces care a durat destul de mult, Muybridge a fost achitat de acuzaţia de omucidere.

Acest episod din viaţa lui Muybridge constituie subiectul unei opere, Fotograful, The Photographer, scrisă în 1982 de Philip Glass, conţinând extrase înregistrate în timpul procesului, respectiv extrase din scrisorile lui Muybridge adresate soţiei sale.

[modifică] Importanţa operei lui Muybridge

Influenced:

[modifică] Referinţe

  1. ^ a b Mitchell Leslie (May/June 2001). „The Man Who Stopped Time”. Stanford Magazine. Accesat la data de 2006-10-08.
  2. ^ Haas, Robert Bartlett (1976). Muybridge: Man in Motion, University of California Press. ISBN 0-520-02464-8.

[modifică] Bibliografie suplimentară

  • Arthur P. Shimamura. Muybridge in Motion: Travels in Art, Psychology, and Neurology, 2002, History of Photography, Volume 26, Number 4, 341-350.
  • Rebecca Solnit. River of Shadows: Eadweard Muybridge and the Technological Wild West, 2003 ISBN 0-670-03176-3.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Eadweard Muybridge
Unelte personale