Dominique-Jean Larrey

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dominique-Jean Larrey, portret de Anne-Louis Girodet de Roussy-Trioson, începutul secolului al 19-lea.

Baron Dominique-Jean Larrey (8 iulie 176625 iulie 1842) a fost un chirurg militar francez din armata lui Napoleon, care ulterior a devenit un medic civil şi autor de tratate chirugicale şi de medicină generală.

Larrey s-a născut în cătunul Beaudéan, din munţii Pirinei într-o familie burgheză de condiţie materială medie, care s-a mutat ulterior la Bordeaux. Devenit orfan la vârsta de 13 ani, a fost crescut şi educat de unchiul său Alexis, care era chirurg şef în Toulouse. După o ucenicie de şase ani, Larrey a plecat la Paris ca să studieze cu marele chirurg francez Desault, care era chirurgul şef al spitalului Hôtel Dieu. Studiile sale au fost brusc întrerupte de seria războaiele napolioniene.

Larrey a fost chirurg şef al armatelor lui Napoleon începând cu campania din Italia din 1797 până la finalul dezastrului napoleonic de la Waterloo din 1815.

În timpul celor 18 ani de serviciu, Larrey a iniţiat metode moderne de practicare a chirurgiei militare, a realizat spitale de campanie şi a inventat de fapt sistemul modern de organizare al corpurilor de armată de medicină militară. După studierea modului extrem de rapid şi eficient al manevrării artileriei franceze, care fusese supra-numită artileria zburătoare, Larrey a adoptat metodele acesteia (vedeţi articolul Ambulanţele zburătoare la Flying Ambulances) pentru transportarea rapidă şi eficientă a răniţilor, dotând corpurile sale ambulatorii cu cariaje, oameni şi tărgi.

Larrey a reorganizat întregul sistem al spitalelor de campanie, a crescut mobilitatea, eficienţa şi operabilitatea acestora, ffind un adevărat precursor al unităţilor medicale de campanie de toate tipurile (unităţi MASH, în engleză).

Datorită întregii sale prestaţii extraordinare, atât ca medic şi chirurg, respectiv ca organizator al unităţilor militare medicale, Larrey a devenit un favorit al Împăratului Bonaparte, fiind înnobilat în 1809 pe câmpul de bătălie la Wagram.

After Waterloo, he was taken prisoner by the Prussians and condemned to death. However, he was recognized by one of the German surgeons, who pleaded for his life. Perhaps partly because he had saved the life of Blücher's son when he was wounded and taken prisoner by the French, he was pardoned and taken back to France under escort. He devoted the remainder of his life to writing and a civilian medical career. He died on July 25, 1842 in Lyon.

Often considered the first modern military surgeon, Larrey's writings are still regarded as valuable sources of surgical and medical knowledge and have been translated into all modern languages.

[modifică] Referinţe şi conexiuni

Unelte personale