Dobra, Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dobra
—  Sat  —
Clădirea fostei preturi (sec.XIX), monument istoric
Clădirea fostei preturi (sec.XIX), monument istoric
Dobra se află în România
{{{alt}}}
Dobra
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 45°54′44″N 22°34′10″E / 45.91222°N 22.56944°E / 45.91222; 22.5694445°54′44″N 22°34′10″E / 45.91222°N 22.56944°E / 45.91222; 22.56944

Țară  România
Județ Actual Hunedoara county CoA.png Hunedoara
Comună Dobra

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 337215
Prefix telefonic +40 x54 [1]

Dobra în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Dobra în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Dobra (Hunedoara) este un sat în județul Hunedoara, Transilvania, România. Este reședința comunei Dobra.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Dobra este situată pe DN68A, la câțiva kilometri sud de râul Mureș. Spre nord se află Lunca Mureșului iar spre sud dealuri, cu înălțimi de 200-300 m, ce preced Munții Poiana Ruscă.

Clima este relativ umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra – Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori. Din punct de vedere etnografic, localitatea Dobra se află la limita dintre Ținutul Pădurenilor și valea Mureșului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul satului Dobra s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie. Înainte de sfârșitul primului mileniu, aici exista germenele unei formațiuni statale. Prima atestare documentară este din anul 1387 sub numele maghiar Iwfiw (Jófű), (rom.cereale bune) o adaptare a numelui inițial de origine slavă. La Dobra este atestată și o cetățuie, ale carei ruine mai existau până spre 1900, ulterior fiind distruse prin extinderea terenului agricol.

În epoca medievală a fost un important centru comercial, târgurile de la Dobra atrăgând chiar și negustori din Boemia, Polonia, Germania.

În 1721 aici a izbucnit o răscoală țărănească, rapid înăbușită de autorități, cunoscută ca "Răscoala de la Dobra". Pe la 1744, aici a predicat călugarul ortodox Visarion Sarai, trimis de mitropolitul ortodox de la Karloviț, făcand agitații publice împotriva unirii biserici ortodoxe din Ardeal cu Roma.

Târg la Dobra (carte poştală din anul 1920)

Spre sfârșitul secolului XVIII a făcut parte din regiunea militară grănicerească, locuitorii având o serie de privilegii în schimbul serviciului militar prestat în folosul monarhiei habsburgice. Românii din Dobra făceau parte din Regimentul I român de graniță, în localitate existând o subunitate de cavalerie (husari). Fosta cazarmă a fost transformată mai târziu în hotel, numele acestuia amintind vechea destinație: "La husariu".

În anul 1925 la Doba funcționează institutul românesc de credit: "Grănicerul" (fondat în anul 1898) și exista deja o filială a băncii "Casa de păstrare din Oraștie" S.A., Institutul de Credit Grănicerul ajunsese la un capital de 250 000 lei, mai exista o mica bancă locală "Orientul" cu un capital de 100 000 lei. Existau cinci magazine, un hotel, o brutărie, o ceasornicărie, două ateliere de argintărie, trei croitorii, patrusprezece cizmării, o măcelarie, un atelier de pălării, două frizerii-bărbierii, două ateliere de tâmplărie, două manufacturi, o moară, un atelier mecanic și o făbricuță de var

Demografie[modificare | modificare sursă]

Pe la sfârșitul secolului XIX ., în Dobra trăiau 1202 români (în anul 1891), exista o școală cu 3 învățători și o învățătoare, un oficiu poștal precum și , fondat în

În 1925, Dobra avea 1551 locuitori.

Personalități și cultură[modificare | modificare sursă]

În Dobra s-a născut dirijorul Miron Rațiu, personalitate a muzicii românești, ce a activat la Filarmonica din Oradea. În Dobra a activat înainte de 1989 un cunoscut cor mixt, laureat la numeroase ediții ale Festivalului "Cântarea Romaniei". În preajma sărbătorilor de Craciun, la Dobra se organizează Festivalul Dubașilor.

În Dobra există o biserică catolică maghiară construita în 1776 și o biserică ortodoxă renovată în 1815, prilej cu care s-a pus o placă comemorativă în numele împăratului austriac Francisc I. Există două cimitire, unul creștin și unul evreiesc.

Sport[modificare | modificare sursă]

Dobra are o echipă de fotbal, ”Victoria” Dobra, ce activează în Campionatul Județean. Stadionul are o capacitate de 200 locuri.

Localitatea are o stație CFR, pe linia secundară Deva-Ilia-Lugoj-Timișoara.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]