Dizolvare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Dizolvarea este fenomenul de răspândire a particulelor unor substanțe (lichide, solide, gazoase) printre particulele altor substanțe, numite solvenți și rezultând di acest proces o soluție. Substanța dizolvată, în cazul substanțelor solide, are structura sa cristalină dezintegrată în formă de ioni separați, atomi separați și molecule separate. Pentru lichide și gaze, moleculele trebuie să fie adaptabile cu cele ale solventului pentru putea forma împreună o soluție. Rezultatul procesului de dizolvare (cantitatea dizolvată la echilibru, și deci solubilitatea) este guvernată de energiile termodinamice implicate, cum ar fi căldura soluției și entropia soluției, dar nu și dizolvarea în sine (un proces cinetic). În general energia liberă trebuie să fie negativă pentru ca să apară o dizolvare netă. La rândul său, aceste energii sunt controlate de modul în care diferitele tipuri de legături chimice interacționează cu ele în solvent. Soluții solide apar în aliaje metalice, iar formarea și descrierea lor este reglementată de diagrama de fază respectivă.


Vezi și[modificare | modificare sursă]