Discuție Wikipedia:Surse de încredere (medicină)

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Am retras din pasajul introdus de Danavasilis referirile la manualele și tratatele medicale în limba română. Accesul online la acest gen de literatură este o problemă generală care se regăsește și în alte domenii și nu o problemă particulară legată de nivelul de încredere al surselor. Poate fi făcut totuși (rămâne de văzut în ce măsură ar fi potrivit acest lucru într-o pagină care se referă la pertinența surselor și nu la alte subiecte) un capitol separat care să trateze modul particular la acest aspect - acela al literaturii medicale în limba română. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 22 iunie 2014 10:44 (EEST)[răspunde]

Am retras deasemenea referirile nominale la edituri deoarece cineva poate nu ar fi de acord cu calificativele în cauză acordate respectivelor edituri, aceasta putând deveni astfel o problemă de interpretare personală. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 22 iunie 2014 16:32 (EEST)[răspunde]

Manuale și tratate online[modificare sursă]

Copiat de la: Discuție Utilizator:Danvasilis#Surse de încredere (medicină)

Cât despre manuale și alte surse terțiare [....] Eu am găsit Papilian și Sinelnicov scanate pe net. În literatura anglo-saxonă se găsesc și surse terțiare. Este drept, de multe ori necesită crearea unui cont și pot presupune o taxă pentru a avea acces la acele surse. Dar ele sunt disponibile. --Wintereu 22 iunie 2014 03:27 (EEST)[răspunde]

Așa cum ați observat, eu țin mult la lizibilitatea textului și la așezarea sa în pagină. Este important ca el să poată fi parcurs și înțeles cât mai ușor de către orice cititor interesat, indiferent de pregătirea pe care o are. Pentru ca acea îndrumare să fie cu adevărat benefică, lucrurile trebuie relevate într-o astfel de manieră. În plus, este necesar să găsim cele mai potrivite formule de exprimare. De asemenea, persoanele care consultă acea pagină au nevoie mai degrabă de un punct de vedere neutru, decât de unul personal. --Wintereu 22 iunie 2014 04:01 (EEST)[răspunde]

Adus de la: Discuție Utilizator:Danvasilis#Surse de încredere (medicină)

O fi Papilian scanat și pus pe Net , dar cu mare probabilitate fără acordul și știrea editurii, deci nu la modul oficial și legal... Idem, accesul la surse restricționate după anumite criterii (cum ar fi o taxă periodică de acces) este o problemă. În general trebuiesc evitate referințe cu linkuri spre asemenea surse (nu-mi mai amintesc acum unde era această precizare, dar în regulamente și îndrumări există). --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 22 iunie 2014 10:20 (EEST) P.S. Wintereu, sunt curios unde ați găsit dv. la modul liber (oficial vorbind)[răspunde]
„manuale și tratatele de medicină”
românești sau în limba română (gen Tratatul de medicină internă sub redacția lui Radu Păun, Tratatul de chirurgie în 10 volume sub redacția lui Irinel Popescu, Tratatul de cardiologie de Costin Carp, Manualul Merck, Manualul de Medicină Internă în 3 volume de L. Gherasim) pasibil de a fi accesate online - ca resursă, la modul oficial ? P.P.S. Apropo, tratatul lui Gherasim nu avea doar 3 volume ci mai multe.

Adus de la Discuție Utilizator:Accipiter Gentilis#Diversitate

Domnule Accipiter Gentil(is), oficial sau nu, asemenea surse sunt disponibile. Se găsesc inclusiv rapoarte full text și open access la multe dintre abstractele publicate de către United States National Library of Medicine. De asemenea, multe surse secundare și terțiare sunt la îndemână, dar cu conținutul trunchiat și cu invitația (evidentă) de a achiziționa întregul material. Însă, este posibil ca acel text oferit drept „probă a calității”, cu scopul de a convinge potențialii cumpărători, să fie ceea ce are nevoie o anumită persoană. Apoi, o lucrare care în engleză trebuie plătită, poate fi găsită tradusă în flandră (spre exemplu), sub licență liberă. Dicționare online se găsesc. Cei care au cunoștințe în domeniu, pot să facă corelații șamd. În altă ordine de idei, am dat câteva explicații clare în primul comentariu. Bănuiesc că s-a înțeles și restul. --Wintereu 22 iunie 2014 16:17 (EEST)[răspunde]

Poate nu m-am exprimat eu prea inteligibil. Am spus că e bine să fie evitate linkuri spre asemenea surse. Bineînțeles că pui ca referință pagina Z capitolul X din tratatul Y, ideea este să nu faci o legătură spre acea sursă dacă este restricționată. A, dacă paragraful care ne interesează și care referențiază textul este afișat liber, e ok, chiar dacă accesul la restul cărții este restricționat (mă rog, acest ultim aspect este doar opinia mea) --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 22 iunie 2014 16:56 (EEST) P.S. Repet întrebarea de mai sus, anume unde ați găsit dv. la modul liber (oficial vorbind)[răspunde]
„manuale și tratate de medicină”
românești sau în limba română (gen Tratatul de medicină internă sub redacția lui Radu Păun, Tratatul de chirurgie în 10 volume sub redacția lui Irinel Popescu, Tratatul de cardiologie de Costin Carp, Manualul Merck, Manualul de Medicină Internă în 3 volume de L. Gherasim) pasibil de a fi accesate online - ca resursă ?
Eu vă dau 3 exemple, care îmi sunt mai la îndemână, întrucât le-am accesat luna aceasta:
  1. |Manualul Merck
  2. |Tratat - Practicarea medicinei
  3. |Manual de radiologie și imagistică medicală
Toate cele menționate sunt materiale „libere” (oficial vorbind). --Wintereu 22 iunie 2014 18:28 (EEST)[răspunde]

Ok, este un început, chit că din 3 exemple doar unul se înscrie la manuale și tratate de medicină românești sau în limba română. Să sperăm că în decursul timpului tot mai multe cărți de specialitate de acest tip, vor putea fi accesate online. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 23 iunie 2014 00:34 (EEST)[răspunde]

Wintereu mi-a solicitat intervenția pentru a constata consensul. Nu era nevoie de mine: oricine o poate închide, administratorii nu au atribuții speciale în acest sens. Oricum, voi pune acum formatul ce o etichetează drept îndrumare. —Andreidiscuţie 8 iulie 2014 14:23 (EEST)[răspunde]

Sincere felicitări colegului Wintereu pentru inițiativă și pentru realizare... dar:

  1. Mă raliez punctului p.d.v. exprimat în capul pag. de Accipiter Gentilis: în Wp. articolele de medicină, biologie, etc. nu pot urma reguli separate, diferite de celelelte articole stiințifice deci, consider inutil să le reformulăm, așișderea notabilitatea surselor și căile de a le aborda, respectiv, propun să ne concentrăm pe puținele pucte care diferă de alte ramuri/stiințe/profesii. Ca definiție, nu văd deosebiri între sursele primară, secundară, sau terțiară într-un articol despre medicină vs. celelalte, așa că redefinirea lor este redundantă.
  1. În „Despre această pagină pe scurt” din introducere: IMHO formularea este nebuloasă, cu deosebire cand este plasată într-un dreptunghi de atenționare. «Jurnalele cu o reputație bună», sau «experți medicali, recunoscuți pe plan național sau internațional» sunt sintagme clare pentru profesioniști, care știu să deosebească valoarea unui articol din JAMA vs. sumedenia de "enciclopedii" pentru gospodine de care sunt pline librăriile americane, germane, etc., sau emisiunile "medicale" de TV, articolele din presa de așa zisă medicină popularizată, campaniile mediatice pentru/contra circumciziei, vaccinărilor, dietelor, etc. Pentru utilizatorul "normal" al Wp. această noțiune trebuie lămurită, definită.
  1. Scopul unui articol, medical, sau nu, pe Wp. este unul enciclopedic, de a oferi o prezentere seacă, echidistantă a subiectului, fara intenții finaliste de educație medicală, implementarea de reguli higienice, tratamente corecte, indrumarea cititorului spre anumite practici sau tratamente, în contradicție cu altele. Eu prefer să scriu articole despre Acordul Sykes–Picot‎, Lorenzo Ghiberti, François Villon, sau Masacrul de la Jilava decat să mă complic cu subiecte profesinale în care nu-mi pot păstra obiectivitatea și tendințele de a departaja „corectul” de ”incorect”.
  1. Citez: „Sursele ideale pentru un asemenea conținut includ recenzii literare sau sistematice, publicate în jurnale medicale ce au o reputație bună, cărți academice și profesionale redactate de experți într-un domeniu relevant și provenind de la o editură respectabilă, ghiduri medicale sau declarații oficiale ale experților medicali recunoscuți național sau internațional....”

conține noțiuni care - consider eu - ar trebui definite clar, precum:

- jurnale medicale ce au o reputație bună;
- cărți academice și profesionale redactate de experți;
- o editură respectabilă;
- declarații oficiale ale experților medicali;
- experților medicali recunoscuți național sau internațional, etc.

Știu, este mai ușor să critici decat să formulezi :) dar fara aceste clarificari, articolul ar deveni deficitar. --Alex F. (discuție) 30 iunie 2014 13:39 (EEST)[răspunde]

Domnule Alex F., vă mulțumesc, sincer, pentru aprecierile critice și pentru răbdarea pe care ați avut-o în redactarea comentariului de mai sus. Mă voi strădui să vă răspund cât mai limpede cu putință.
  1. Sunt aceleași definiții, ca pentru toate celelalte articole și proiecte Wikipedia, așa cum deja ați observat. În plus, ele aici sunt explicate pe larg. Eu consider necesar acest lucru, din mai multe considerente:
    • La Wikipedia:Surse de încredere ele sunt doar sumar caracterizate. Ar trebui să fie, în primul rând, mult mai dezvoltate pentru comparațiile pe care le sugerați. Apoi, deși se supune aceleiași nomenclaturi, medicina reprezintă un segment aparte, mult mai sensibil și cu efecte negative mult mai mari, în cazul unor alterări ale conținutului. Sunt o serie întreagă de probleme aici, motiv pentru care medicina merită o mențiune aparte, conturată și prin această propunere de îndrumare.
    • Dat fiind că accentul este pus sursele secundare, este bine ca toate aceste tipuri să fie exemplificate
    • Editorii începători sunt pasibili de a face anumite confuzii, chiar și cu o definiție generală adecvată, însă fără exemple
  2. Rezumatul este corect și se achită bine de rolul său. Sunt de acord cu dumneavoastră asupra faptului că o mai mare exemplificare ulterioară ar fi bine-venită. Pentru aceste lucruri am luat deja în calcul mai multe variante: supliment, eseu sau o secțiune permanentă pe această pagină de discuții. Teoretic, fiecare dintre ele are șanse, scopul fiind de a oferi cât mai multe exemple. În articol, spațiul lor ar fi limitat, nu pentru că nu ar fi posibil, ci din cauză că ar lungi excesiv de mult un text pe care l-am dorit să fie cât mai concentrat și mai ușor de parcurs. Pe de altă parte, oricât de mult am dori să credem altfel, nu oricine poate edita articole medicale.
  3. Articolele medicale reprezintă o provocare continuă. Orice editare majoră sau verificare implică mult timp. Imparțialitatea este o altă problemă. Cert este că noi toți care suntem implicați în proiectele de medicină de pe Wikipedia ne străduim să adunăm și să sintetizăm informațiile utile, care sunt de încredere, într-un singur loc.
  4. V-am răspuns parțial la punctul 2. Completez prin a vă spune că am luat încă de la bun început în calcul astfel de detalii suplimentare și exemple. Au și ele rolul lor. Jurnalele medicale cu o reputație bună sunt în primul rând cele care beneficiază de evaluare colegială (peer-review). În ceea ce privește editurile academice, toate au un anumit standard de calitate, la fel ca și cele universitare. Legat de experții medicali, primează în mod evident cei care au o anumită notorietate. Contează mult și contextul, alături de necesitatea reală a citării acestor experți. În acest sens, un eseu sau un supliment pare mai plauzibil. --Wintereu 1 iulie 2014 01:24 (EEST)[răspunde]

Semnalări de legături externe în paginile de discuție[modificare sursă]

Atunci când se referă la legăturile externe adăugate de mine în paginile de discuție, (ca de exemplu aceasta: * Premieră mondială: un virus a vindecat un cancer, 16 mai 2014, Florin Badescu -Mediafax, Gândul), domnul Wintereu spune: În medicină, astfel de legături externe, nu reprezintă surse de încredere (vezi Wikipedia:Surse de încredere (medicină), adoptată ca și îndrumare). Marea majoritate sunt o combinație între părerile personale ale jurnaliștilor și informații medicale trunchiate și inexacte. Prin urmare, ele nu pot fi folosite în dezvoltarea efectivă a unui articol.

Ei bine, răspunsul meu este: Eu am semnalat într-o pagină de discuție acest link și altele asemănătoare, pentru a semnala informația din acel link. Faptul că am semnalat această informație (în acest caz: un virus a vindecat un cancer) folosind ca referință articolul din Gândul (care reproduce o știre din en:Mayo Clinic Proceedings) sau alt articol dintr-un ziar aiurea este irelevant. Relevantă este doar informația conținută în acel link. Cei care vor dori să valorifice această informație în articol, vor putea folosi ca referință articolul din Gândul pe care l-am semnalat eu, sau articolul din Mayo Clinic Proceedings sau pe amândouă. Dacă ei adaugă o informație reprodusă corect de Gândul, atunci pot cita fără probleme articolul din Gândul. Ulterior, altcineva poate adăuga ca referință articolul din Mayo. Articolul din Gândul chiar indică faptul că a preluat știrea din Mayo, deci ajută la găsirea unei referințe mai bune. Dacă vreți să forțați regula (îndrumarea) ca să nu permitem folosirea legăturii din Gândul ca referință - așa să fie. Atunci cei care vor dori să adauge informația în articol vor fi obligați să caute o referință mai de încredere.

Dar a impune să nu putem semnala informații în paginile de discuție folosind legături precum cea din Gândul este un lucru total lipsit de sens. Domnul Wintereu a fluturat bucuros „consensul” (care a fost de fapt un vot simplu) realizat la Wikipedia engleză împotriva mea aici: Discuție_Utilizator:Pocor#Adding_external_links_to_talk_pages. Așa că îmi permit să dau și eu exemple din Wikipedia engleză: În pagina de discuție en:Talk:Human_tooth#Human_tooth_regrowth am semnalat asemenea legături precum cea din Gândul și nu s-a scandalizat nimeni. Sau puteți consulta ce s-a discutat în pagina de discuție a acestei îndrumări la Wikipedia engleză: en:Wikipedia_talk:Identifying_reliable_sources_(medicine)#News_reports_of_lab_grown_organs_or_other_medical_firsts: Let's have historic information, properly placed under ==History==: If a (decent) newspaper says that a historic surgery took place at the Foo Hospital in 2011, then let's have that information (in a suitable article). - adică, legături din ziare precum Gândul pot fi folisite fără grijă chiar și în articole, atunci când relatează operații făcute în premieră. Ca de exemplu acest articol de ziar: Surgeons carry out first synthetic windpipe transplant, 7 July 2011, Michelle Roberts, BBC - care chiar este folosit ca referință în en:Trachea. Asemenea referințe sunt folosite din plin la Wikipedia engleză, vedeți de exemplu en:Hand transplantation, en:Face transplant și en:Vaginal transplantation. Veți găsi o grămadă de referințe din publicații generaliste de gen BBC, CNN, USA Today, The Guardian, Xinhua, The Daily Telegraph, Fox News, ABC News sau Yahoo!. Există o diferență clară între știrile care raportează tot felul de experimente de laborator și știrile care raportează operații în spitale realizate în premieră.

Concluzia este că asemenea referințe pot fi interzise în articole (excepție făcând capitolul „Istorie”). Dar în niciun caz nu se poate impune interzicerea lor în paginile de discuție. —  Ark25  (discuție) 10 iulie 2014 04:22 (EEST)[răspunde]

Daca am inteles eu corect, prin aceasta politica domnul Wintereu interzice utilizarea in articole a referintelor de la agentii de stiri, inclusiv canale de televiziune. Pai, dragii mei, el v-a tras pe sfoara, v-a prostit pe fata! El insusi nu contribuie la articole din medicina (desi probabil o fi avand vreo cartulie medicinala) si nici voua nu va permite sa faceti asta. De acum incolo n-o sa puteti dezvolta articole medicale, caci presupun ca nu aveti cu totii acasa o biblioteca medicinala. Iar daca o sa vreti sa adaugati o informatie si veti cita TVR-ul sau Pro TV, fugutza apare wintereu si va da revert conform politicei sale geniale.--82.77.75.174 (discuție) 1 august 2014 14:52 (EEST)[răspunde]

Da, stimate anonim. Dacă aflați vreo informație de la TVR sau ProTv, fugutza spre bibliotecile din Târgu Jiu, care există, au mai multe sertare și rafturi decât cele de acasă și nu sunt la mare distanță! Nu e cazul să înghițim toate știrile gata mestecate de agențiile de știri. --Pafsanias (discuție) 1 august 2014 15:08 (EEST)[răspunde]
Mass-media nu este o sursă de încredere pentru articolele medicale. Independent de existența contribuțiilor unuia sau altuia, situația este aceeași. Punct. --Accipiter Q. Gentilis(D) 1 august 2014 15:23 (EEST)[răspunde]
Si daca reportajul este realizat direct intr-un spital, fiind intervievati atat medici cat si directorul spitalului direct la ei in cabinete? Daca nici asta nu mai este sursa de incredere atunci nu stiu... Vom astepta ca vintereu sa dezvolte sau actualizeze articolele fierbinti...--82.77.75.174 (discuție) 1 august 2014 15:37 (EEST)[răspunde]
Iar daca este vorba despre vreo epidemie noua, actuala, atunci si mai bine, vom astepta vreo 10 ani pana se scrie o carte medicinala despre asta, si abia dupa asta vom putea trata subiectul in articol. Fain. --82.77.75.174 (discuție) 1 august 2014 15:39 (EEST)[răspunde]
Stimate anonim, va trebui să vă debarasați de ideia că mass-media este o sursă de încredere pentru articolele medicale. Dacă-l veți vedea pe d. X că a murit călcat de tren și o starletă deosebit de estetică vă va asigura că ăsta-i purul adevăr, rămâne posibilitatea ca respectivul să fi murit de o afecțiune cardiacă nițel înainte de a fi fost făcut zob. Nici WP. NU este o sursă de încredere în probleme medicale, nici măcar cele mai renumite reviste medicale, vedeți în articolul The Lancet cap. „Controverse și critici”. --Alex F. (discuție) 1 august 2014 16:21 (EEST)[răspunde]
@Anonim, faceți confuzie - intenționată sau nu, între probleme diferite:
  1. Evenimente de actualitate, în desfășurare sau suficient de recente, care nu sunt tratate în alte surse analitice și de sinteză.
  • Dacă este vorba de un eveniment de dată recentă neacoperit de presa de specialitate, putem discuta (dar aici nu este vorba în sine strict de informație medicală) până la momentul apariției unor surse analitice și de sinteză - care uzual vor fi cu mare probabilitate, de specialitate
  1. Noțiuni și concepte de dată recentă, folosite și cunoscute mai ales datorită prezenței lor în mass-media de actualitate
  • În ceea ce privește cercetarea științifică, noutățile, noi afecțiuni, etc..... de obicei informațiile în mass-media apar a posteriori, deci nu se justifică prezența lor „mai ales ... în mass-media de actualitate”. Există probabil câteva excepții - cum ar fi informații factuale despre o epidemie în derulare, care ar putea să treacă de pragul „mai ales în ....”. Este însă destul de puțin probabil, deoarece există rapoarte oficiale sau oficioase preliminare publicate de organizații medicale diverse, care apar rapid, în general cam în 3-7 zile de la un eveniment semnificativ (de exemplu http://www.cdc.gov/media/releases/2014/t0731-ebola.html)
  1. Opinii și articolele de sinteză publicate în ziare sub semnătura unor specialiști cu recunoaștere largă
  • În acest caz cu siguranță există o asemenea opinie sau sinteză publicată cel puțin în periodicele de specialitate.
Așadar regret, dar nu ați nimerit-o și puneți problema eronat: Nu
„domnul Wintereu interzice utilizarea in articole a referintelor de la agentii de stiri, inclusiv canale de televiziune”
ci „bunul simț”. Dacă doriți să trageți la răspundere pe cineva (e dreptul dv.) luați-vă de gât cu ceea ce uzual este cunoscut ca fiind „common sense”. Succes ! --Accipiter Q. Gentilis(D) 1 august 2014 16:43 (EEST)[răspunde]

Unde găsim date statistice?[modificare sursă]

De curând am găsit o statistică referitoare la epilepsia în România, care spune așa:

Datele oficiale arată că în România există 200.000 de bolnavi de epilepsie. Iar dacă la aceștia se mai adaugă și cei care nu sunt luați în evidență, atunci numărul lor se ridică la aproximativ 500.000. Aproape 70 la sută din epileptici sunt pensionați pe caz de boală, deoarece afecțiunea are un impact puternic asupra calității vieții. Adevărul, 29 aprilie 2009

Fiind publicată într-un ziar, nu putem adăuga respectiva informație în articolul Epilepsie, după cum confirmă și domnul Wintereu. Așa că întrebarea este: unde putem găsi aceste date în surse de încredere, ca să le putem adăuga în articolele Wikipedia (preferabil surse online)? De unde au putut prelua jurnaliștii acele „date oficiale”? Dacă găsim asemenea date în anuarul statistic al României de exemplu, atunci le putem include în Wikipedia?

Vă rog să rețineți: întreb, nu dau cu parul. Și nici nu întrețin conflicte și nici nu mă lungesc interminabil. Doar întreb, deci v-aș ruga să procedați cu duhul blândeții.

Există mai multe categorii de informații medicale:

  • 1. informații despre funcționarea organismelor vii
  • 2. informații statistice despre boli
  • 3. informații despre premiere medicale

și or mai fi și alte categorii, care nu-mi vin acum în minte.

În cazurile 2 și 3, cred că regulile pot fi ceva mai puțin restrictive, adică ar putea fi citate și ziare, în anumite condiții.

Eu i-aș ruga pe cei care gândesc restricții să vină și cu soluții, pentru a face munca editorilor mai facilă. —  Ark25  (discuție) 23 aprilie 2016 23:53 (EEST)[răspunde]

Conform cu en:Wikipedia:Why_MEDRS?#Primary scientific literature is exceptionally unreliable in biology chiar studiile științifice cu peer-review nu prezintă mare încredere. Iar ziariștii redau pompieristic ce-au înțeles ei din articole științifice recente. Deci se impune mare grijă când prezentăm informații medicale. Pentru fapte care nu lasă loc la interpretări, de ex. cine a primit Premiul Nobel pentru medicină și pentru ce, ziarele pot fi citate. Tgeorgescu (discuție) 24 aprilie 2016 02:35 (EEST)[răspunde]
Nu, în cazurile 2 și 3 nu trebuie în nici un caz relaxare, deoarece un ziarist poate defini drept „premieră” doar o sursă de rating... Informațiile pertinente despre premierele medicale se găsesc în literatura medicală, confirmate, detaliate și explicate de profesioniști din domeniul respectiv. Cât despre datele statistice, ele se găsesc publicate de instituțiile de profil, de exemplu:
  • Institutul Național de Sănătate Publică;
  • Centrul Național pentru Statistică și Informatică în Sănătate Publică; Date statistice
  • Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar; Rapoarte
  • Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate; Starea de sănătate, Sănătatea copiilor
  • Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile; Rapoarte
Să nu uităm nici de statisticile Organizației Mondiale a Sănătății. --Wintereu 24 aprilie 2016 09:32 (EEST)[răspunde]
Câteva surse contradictorii: 174.000, 99.000, 128.000. Răzvan Socol mesaj 24 aprilie 2016 15:00 (EEST)[răspunde]
Prima sursă relatează date de la nivelul anului 2004, a doua și a treia de la nivelul anului 2007 (chit că articolul 3 e din 2013). Comparați prevalențele între ele la sursele 2 și 3 (128.000 versus 129.000) și incidențele între ele (11.000 media - 11.310), veți vedea că sunt similare. În plus sursa 1 utilizează o cifră care se referă cel mai probabil la morbiditatea exprimată (a) iar sursele 2 și 3 la morbiditatea diagnosticată (b). E normal să fie o diferență între a (morbiditatea exprimată prin perceperea unei stări de boală care determină prezentarea sau neprezentarea la servicii medicale dar care poate schimba comportamentul individului) și b (morbiditatea exprimată în funcție de calitatea cunștințelor si metodelor - instrumentelor de diagnostic disponibile)
Suplimentar, autorul primei surse e conducătorul unei organizații non guvernamentale (dar profesează într-un alt domeniu decât medicina clinică sau statistica medicală), în timp ce următorii sunt profesioniști în domeniu (revenim astfel pe căi ocolite la necesitatea de a utiliza numai surse de încredere din domeniul medical) --Accipiter Q. Gentilis(D) 24 aprilie 2016 21:43 (EEST)[răspunde]