Discuție Wikipedia:Politica oficială

Am început să ordonez informaţiile privind politica oficială şi am observat că încă nu avem clar definite regulile, îndrumările, politicile. Trebuie să adunăm tot ce avem şi să punem totul în ordine, de aceea propun să facem un plan de acţiune în acest sens, pe această pagină de discuţii.

Am creat azi o nouă secţiune cu următorul conţinut (problema este că trebuie să ajungem să dăm definiţii clare tuturor termenilor şi să ordonăm paginile cu reguli pe care le avem deja):

1. Politici fondatoare: o scurtă descriere a celor 5 politici principale de care trebuie să ţineţi cont atunci când începeţi să editaţi.
2. Set simplificat de reguli: 16 reguli care vă ajută să evitaţi problemele
3. Listă de îndrumări: Lista completă a celor 40 de reguli folosite în mod curent, cu scurte descrieri.

Fiecare regulă este listată în una dintre următoarele categorii:

• Categorie:Politica oficială Wikipedia : politici acceptate de marea majoritate, pe care toţi trebuie să le urmeze.
• Categorie:Îndrumări Wikipedia: reguli mai puţin rigide, care sunt în general acceptate şi aplicate în multe cazuri prin consens.

Ce părere aveţi? --Emily | ^msg. 4 mai 2006 21:32 (EEST)

Verificabilitate

Cred că ar trebui modificat pasajul Orice afirmaţie conţinută în articolele Wikipedia trebuie să poată fi verificabilă, prin compararea ei cu referinţe bibliografice. Verificabilitatea informaţiei este mai importantă decât adevărul acesteia. Vezi Wikipedia:Verificabilitate.

Pentru simplul fapt că toţi caută adevărul care să poată fi verificat şi nu afirmaţii care să fie verificabile. E de ajuns să amintesc istoria scrisă în timpul comunismului: toate afirmaţiile puteau fi verificate consultând bibliografiile, ceea ce nu implica şi faptul că erau adevărate...

Propun schimbarea cu ceva de genul: Orice afirmaţie conţinută în articolele Wikipedia trebuie să poată fi verificabilă, prin compararea ei cu referinţe bibliografice. O afirmaţie adevărată care nu poate fi verificată este inutilă în această enciclopedie liberă. Vezi Wikipedia:Verificabilitate. Mihai.1954 18 aprilie 2007 13:17 (EEST)

Modificarea pe care o propuneţi nu rezolvă problema, ci o complică. Iată de ce. Verificabilitatea unei informaţii, în sensul de la Wikipedia, este posibilitatea de a găsi acea informaţie într-o sursă de încredere. Deci, de exemplu, dumneavoastră puteţi „verifica” experimental faptul că un ou proaspăt lăsat să cadă de la 1 m se sparge, dar asta la Wikipedia nu contează. Dacă în schimb găsiţi o carte de fizică în care apare informaţia că oul nu se sparge, atunci acea informaţie poate să intre în Wikipedia, chiar dacă în lumina experimentelor dumneavoastră nu e adevărată.

De aceea evităm folosirea termenului verificabilitate în forma verificată -- mulţi utilizatori ar fi induşi în eroare. Oricine poate verifica faptul că oul se sparge, dar astfel de informaţii obţinute altfel decît prin documentare ar reprezenta cercetare originală. Apoi avem probleme cu expresia „informaţie adevărată”, pe care n-o putem defini, cu cuvîntul „inutilă”, care e vag (nefolositoare sau interzisă?) şi cu „enciclopedie liberă”, care nu are legătură cu contextul.

Vă invit să vedeţi şi pagina en:Wikipedia:Verifiability, după care ne-am inspirat şi noi şi unde scrie astfel: „The threshold for inclusion in Wikipedia is verifiability, not truth” („Condiţia de includere în Wikipedia este verificabilitatea, nu adevărul”). — AdiJapan ☎ 18 aprilie 2007 13:52 (EEST)

Era o propunere de a exprima mai bine acel pasaj. Poate că ar fi mai bine să fie înlocuită cu traducerea: Condiţia de includere în Wikipedia este verificabilitatea, nu adevărul. Mihai.1954 18 aprilie 2007 16:40 (EEST)

S-a rezolvat, am modificat pasajul. — AdiJapan ☎ 18 aprilie 2007 17:03 (EEST)

Sursele academice si peer review

Propun adaugarea in varianta tradusa a mentiunilor privind lucrarile academice/universitare in special in sistem peer-review de mai jos:

Articles should rely on reliable, third-party published sources with a reputation for fact-checking and accuracy. Sources should be appropriate to the claims made: exceptional claims require exceptional sources. All articles must adhere to Wikipedia's neutrality policy, fairly representing all majority and significant-minority viewpoints that have been published by reliable sources, in rough proportion to the prominence of each view.

In general, the most reliable sources are peer-reviewed journals and books published in university presses; university-level textbooks; magazines, journals, and books published by respected publishing houses; and mainstream newspapers. As a rule of thumb, the greater the degree of scrutiny involved in checking facts, analyzing legal issues, and scrutinizing the evidence and arguments of a particular work, the more reliable it is.

Academic and peer-reviewed publications are highly valued and usually the most reliable sources in areas where they are available, such as history, medicine and science. Material from reliable non-academic sources may also be used in these areas, particularly if they are respected mainstream publications. The appropriateness of any source always depends on the context. Where there is disagreement between sources, their views should be clearly attributed in the text.

Si foarte important a remarcii

Tiny-minority views and fringe theories need not be included, except in articles devoted to them. care inseamna ca practic nu tot ce zboara se mananca si ca nu trebuie sa reproducem intr-un articol orice elucubratie aparuta pe cate un site obscur. Plinul cel tanar 25 septembrie 2007 18:36 (EEST)

Am completat la Wikipedia:Surse de încredere. — AdiJapan ☎ 26 septembrie 2007 10:41 (EEST)

Ce legi trebuie să respectăm la Wikipedia

Cu ceva timp în urmă, la Wikipedia:Candidați/Administrator/Ark25 mi-a fost adresată o întrebare care zic eu că merită să fie comentată aici: Dacă v-aș spune că pe en.wp nu există asemenea politici pentru că în SUA nu există legislație împotriva simbolurilor naziste, s-ar schimba în vreun fel răspunsul dvs.

Referitor la simbolurile naziste, aici la Wikipedia noi nu suntem obligați să respectăm legile din România, pentru că serverele se află în Statele Unite. Totuși, nu putem ignora total nici regulile din România, pentru că: Statul român poate da în judecată pe proprietarii și administratorii Wikipedia, pe motiv că publică mesaje ilegale către audiența din România. Este cazul proprietarilor Google, care au fost dați în judecată de statul italian, pentru că pe saitul youtube (deținut de Google) a fost publicat un videoclip în care mai mulți copii agresau un băiat, care mai era și bolnav: [1], se pare că procesul s-a și terminat cu o condamnare: [2]. Astfel, șefii Google riscă să execute condamnarea, în cazul în care sunt prinși în Italia. În cazul acesta particular este o condamnare cu suspendare, dar se puteau alege cu o sancțiune mai dură. Astfel, în ce privește chestiunile foarte sensibile, e bine să ținem cont și de legile din România. Judecătorii/procurorii români ar putea chema la proces atât proprietarii Wikipedia, cât și administratorii sau chair utilizatorii Wikipedia - nu văd ce i-ar împiedica să facă asta. —  Ark25  (discuție) 13 iunie 2010 19:49 (EEST)

Nu mă pricep deloc la efectele internaționale ale diferitelor legislații naționale, dar după mintea mea eu personal la Wikipedia trebuie să respect simultan trei seturi de legi:

• ale Floridei, pentru că e jusrisdicția unde se stochează și de unde se distribuie ce fac eu la Wikipedia,
• ale României, pentru că sînt cetățean român,
• ale Japoniei, pentru că locuiesc aici.

— AdiJapan 13 iunie 2010 20:21 (EEST)

E puțin mai complex: dacă vrei să vizitezi Kenya, trebuie să respecți și legile din acea țară. Altfel te poți alege cu brățări când le faci o vizită. —  Ark25  (discuție) 13 iunie 2010 20:35 (EEST)

Statutul social al editorilor Wikipedia

Aș dori să știu dacă oamenii cu statut social „inferior” au dreptul de a edita articolele Wikipedia și de a face comentarii și de a semnala chestiuni interesante în paginile de discuție. Sunt ei bineveniți la Wikipedia? Oameni ca de exemplu șoferi, gunoieri, fierari, secretari/secretare, chelneri, portari, valeți șamd. Întreb asta pentru că într-o discuție anterioară s-ar deduce că unii (Pafsanias) nu sunt de acord cu așa ceva:

Din experiența mea „colaborativă” cu Ark25, vă pot spune că la Discuție Wikipedia:Legături externe#Articole de ziar i-am propus să se limiteze la domeniul articolelor de actualitate, dar a refuzat, pe motiv că Wikipedia este o enciclopedie scrisă de către gunoieri și pentru ei. Contra-propunerea constructivă a fost să mă duc să-mi fac enciclopedia mea academică în altă parte... :( --Pafsanias (discuție) 12 iunie 2014 03:38 (EEST)

Nu am spus asta acolo, eu am afirmat că și gunoierii și șoferii pot colabora în cadrul Wikipedia, dar în fine. Rețin că domnul Pafsanias este iritat de faptul că oameni cu asemenea statut social pot edita Wikipedia.

Aș menționa faptul că în momentul în care Michael Faraday inventa primul motor electric, acesta era un valet, secretar, și absolvent al unei ucenicii de 7 ani care l-a pregătit pentru meseria de legător și vânzător de cărți. Eu cred că o asemenea minte ar fi putut colabora destul de binișor în cadrul unei enciclopedii colective. —  Ark25  (discuție) 23 iunie 2014 14:05 (EEST)

Oricine poate colabora la Wikipedia în măsura cunoștințelor sale. Însă nu se poate clama egalitatea efectului acțiunilor unui nespecialist cu cel al altor editori, specialiști în domeniul respectiv. Altfel ajungem ca acțiunea nespecialistului să poată fi opusă cu aceeași pondere acțiunii specialistului, ceea ce este absurd (de exemplu o acțiune a mea nu poate fi opusă unei acțiuni a lui Tgeorgescu în chestiuni de religie, pentru că el este specialist în domeniu, iar eu nu). Știu că Wikipedia nu vrea să jignească nespecialiștii în diferite domenii deoarece speră în contribuțiile lor, dar aceștia trebuie să fie de bunăcredință prin acceptarea limitelor cunoștințelor lor. Dacă există consens între ce spune nespecialistul și ce spune specialistul, contribuțiile nespecialistului (în domeniu, nu vorbesc în general, într-un alt domeniu, în care el este specialist) sunt binevenite (îl scutește pe specialist să scrie textul cu mâna lui, permițându-i să se ocupe de alte articole) în timp ce dacă acest consens nu există contribuția nespecialistului trebuie înlăturată ca fiind necorespunzătoare (nu este „mainstream”).

Exemplul cu Faraday este fără legătură cu sensul discuției, el nu a fost contrazis de specialiști. --Turbojet 23 iunie 2014 14:36 (EEST)

@Ark25: Continuarea discuțiilor individuale în contradictoriu cu dumneavoastră a fost declarată indezirabilă și contraproductivă acum o săptămână, la Cafenea, propunându-se o altă abordare la Sfatul Bătrânilor, iar eu sunt decis să respect acea propunere. Vă rog, așadar, să vă abțineți de la provocări ca cea de mai sus, la care oricum nu meritați niciun răspuns. --Pafsanias (discuție) 23 iunie 2014 14:57 (EEST)

Nu sunt specialist în religie, dar am urmat un curs de 10 ECTS la studii religioase în cursul unui Bachelor de sociologie. Sunt două modele diferite: Citizendium și Wikipedia. Pe Citizendium doar specialiștii pot scrie, pe Wikipedia poate scrie toată lumea. Dar în privința surselor lor de informație nu e vreo diferență: ambele se bazează pe surse scrise de specialiști. Atât că specialiștii în general pot identifica rapid sursele pentru un articol pe Wikipedia, în timp ce nespecialiștii nu cunosc who's who în cercetarea științifică, asta dacă n-au citit multă literatură de specialitate. Tgeorgescu (discuție) 23 iunie 2014 15:02 (EEST)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Pafsanias Am înțeles. Deci:

• Atunci când sunt târât în discuții ramificate într-o veselie și cu o sumedenie de bucle infinite, în care sunt acuzat de aceleași lucruri iar când încerc să mă apăr (ceea ce-mi mănâncă tot timpul, de-abia mai am timp și să mănânc) sunt lăsat cu discuțiile în aer, după care se reiau aceleași acuzații, atunci eu sunt vinovat de discuțiile circulare.
• Atunci când cer lămurirea acuzațiilor și divergențelor punctuale în care am fost antrenat, tocmai pentru a avea o șansă să arăt că nu sunt eu vinovat de discuțiile circulare, deci când încerc să scap de această acuzație nedreaptă, atunci se sugerează că aș fi un troll. Eu am tot dreptul să fiu acuzat, dar nu am dreptul să mă apăr, lol. Evident că discuțiile cu mine au fost declarate indezirabile. Este foarte simplu de a acuza pe cineva de 100 de ori, iar când acesta încearcă să răspundă la fiecare provocare, să lansezi iarăși aceleași acuzații (folosind permutări), pentru ca în final să concluzionezi la un mod „logic” că „nu se poate discuta cu respectivul”, uite cât se lungește! „Discuțiile” cu el sunt interminabile și deci indezirabile. Este mai dificil și mai „ineficient” să lămurești punctual, fiecare acuzație și divergență în parte. La ce bun să te obosești atâta dacă nu e nevoie? Acuză-l pe om cât mai mult și fără bază și vei demonstra facil că este vinovat! Ce să ne mai complicăm cu inutilități din astea cum ar fi discuțiile punctuale? —  Ark25  (discuție) 23 iunie 2014 15:52 (EEST)

@Turbojet & Tgeorgescu: Vă rog să citiți în întregime discuția de la Discuție Wikipedia:Legături externe#Articole de ziar. Recunosc că e un lucru plicticos și obositor, dar aș dori să nu vă lăsați induși în eroare de deformările voite ale contra-argumentelor pe care văd că încearcă să le utilizeze Ark25 ca tactică, în ultimul timp. Citez și subliniez aici doar un singur pasaj din răspunsurile mele de acolo: „Discuția se referă la calitatea informațiilor și a surselor folosite în articole pentru a asigura caracterul enciclopedic al proiectului. Ea nu se referă nici la destinatarii potențiali ai articolelor, nici la calificarea participanților la proiect. Gunoierii sunt bineveniți să contribuie, cu condiția să respecte regulile consacrate cu privire la colectarea informațiilor valide și să nu confunde proiectul cu propriul lor obiect de activitate.” Vă rog, de asemenea, să notați faptul că nu l-am „invitat” eu pe Ark25 să părăsească proiectul, ci invers. Care sunt categoriile sociale indezirabile, prin urmare? --Pafsanias (discuție) 23 iunie 2014 16:13 (EEST)

Rog și eu pe toată lumea (inclusiv Turbojet și Tgeorgescu)): Chiar vă rog să citiți respectiva discuție ca să constatați faptul că Ark25 nu a spus niciunde că Wikipedia este o enciclopedie scrisă de către gunoieri și pentru ei. Pentru simplificare, căutați cuvântul „gunoier” în acea pagină. Ark25 a spus că și gunoierii pot participa la proiect și că articolele Wikipedia pot fi citite și de gunoieri, care probabil nu au timp/bani să cumpere cărțile din bibliografie, dar în schimb pot face click pe o referință spre un articol de ziar, care le vor servi ca lectură suplimentară, ajutândui să-și îmbogățească cunoștințele. —  Ark25  (discuție) 23 iunie 2014 16:42 (EEST)

Modificare din î în â

Apar constant „binevoitori” care schimbă din „î” în „â”. Poate ar trebui de adăugat o etichetă în capul paginilor despre politici și îndrumări în care să se explice că textele se adresează și celor ce folosesc ortografia cu „î”, cum sunt în mulți în Republica Moldova.--Kun Kipcsak (discuție) 15 ianuarie 2023 12:06 (EET)

MINCIUNA

Induceti in eroare, folosind subtilitati de exprimare precum: "istoria limbii romane este la fel de controversata, precum istoria poporului roman." Va dam lectii, noi romanii, la vechimea scrisului! Tablitele de la Tartaria sunt o dovada certa, mai veche decat culturi ancestrale. Sunteti o pagina uriasa de minciuni, furisate si manipulate, pe langa un sambure de adevar

82.79.132.32 (discuție) 27 ianuarie 2024 16:40 (EET)

Aberații dacopate. tgeorgescu (discuție) 27 ianuarie 2024 16:43 (EET)

Poate nu neapărat „dacopate” (eu prefer să folosesc derivatele care pleacă de la dacoman pentru a nu-l credita pe Dan Alexe). Referitor la istoria obscură a acelor tăblițe, se oscilează a se spune că sunt din neolitic (deci înainte de indo-europeni), sau provin de la daci (depinde ce înțelege fiecare din acest etnonim) sau că au fost plantate acolo de arheoloaga Zsófia Torma într-o glumă elaborată (varianta lui Alexe – eu unul am găsit falsuri și glume la József Kemény, demult demontate, dar care le mai găsesc înaintate aici, deci nu o văd o variantă exagerată). Cele mai multe surse spun că ele sunt totuși autentice, doar că interpretarea lor ca fiind un sistem de scris, sau chiar primul sistem de scris, este deficitară. Ce vrea să să spună anonimul, că ele reprezintă o limbă română, chiar ante-indo-europeană, este de domeniul fantasticului național-comunist, cu omologi în Balcani. Încă a n dovadă că mulți nu înțeleg cum funcționează Wikipedia și o confundă cu Magazinul Istoric.--Kun Kipcsak (discuție) 27 ianuarie 2024 17:03 (EET)