Discuție:Tensiune superficială

Tensiune superficială este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.

5 decembrie 2010

Propunere articol de calitate

Promovat

Acest articol este de interes pentru următoarele WikiProiecte:

Proiect Fizică (evaluat ca făcând parte din grupa AC, importanță mare)
	Articolul Tensiune superficială este un subiect de care se ocupă Proiectul Fizică, o inițiativă de dezvoltare a unei serii de articole complete și documentate despre Fizică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
AC	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa AC pe scala de calitate.
Mare	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

Proiect Chimie (evaluat ca făcând parte din grupa AC, importanță medie)
	Articolul Tensiune superficială este un subiect de care se ocupă Proiectul Chimie, o inițiativă de dezvoltare a unei serii de articole complete și documentate despre Chimie Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
AC	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa AC pe scala de calitate.
Medie	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Observații preliminare[modificare sursă]

Articol bine structurat, acoperă aria completă a fenomenului fizic în sine și a efectelor datorate tensiunii superficiale. Este bine ilustrat și ceea ce mi-a plăcut cel mai mult, are o prezentare fenomenologică prin exemple din experiența cotidiană.

Propuneri de îmbunătățire:

Definiția trebuie înlocuită cu fraza: „Tensiunea superficială este proprietatea generală a lichidelor de a lua o formă geometrică de arie minimă în lipsa forțelor externe, datorată acțiunii forțelor de coeziune dintre moleculele lichidului.” Cred că această formulare exprimă mai sugestiv esența fenomenului.
Unele exprimări trebuie revizuite pentru o mai bună clarificare a unor aspecte.
În loc de „baltă,-bălți” de lichid (apă) se va folosi expresia „picături” sau după caz „pete” de lichid (apă)
La capilaritate și coloana de mercur ar fi utilă prezentarea demonstrației formulei înălțimii coloanei de lichid.
Simbolul gama mic folosit pentru notarea tensiunii superficiale e bine de înlocuit cu sigma mic, în majoritatea lucrărilor de specialitate românești se folosește acesta din urmă.

La o primă lecturare a textului, acestea au fost primele observații. Voi căuta bibliografie adecvată de limba română pentru a verifica complet terminologia. --ZOLTAN (discuție) 19 octombrie 2009 10:48 (EEST)[răspunde]

Pentru verificarea terminologiei și stilului expunerii folosesc următoarele tratate:

S.E. Friș și A.V. Timoreva: Curs de Fizică Generală, vol. I. (traducere din limba rusă) Editura Tehnică, București, 1964, capitolul IX: Fenomene moleculare în lichide (pag.389-407)
Caius Iacob și alții: Dicționar de mecanică, Editura științifică și enciclopedică, București, 1980, (pag.59,285,461-462)
Ion Dima și alții: Dicționar de fizică, Editura enciclopedică română, București, 1980, (pag.37,449)
I.G Murgulescu și R.Segal: Introducere în chimia fizică, vol.II.1, teoria molecular cinetică a materiei, Editura Academiei Republicii Socialise România, București, 1979, secțiunea a V-a: Starea Lichidă, capitolul XXVIII: Proprietăți de echilibru, (pag.723-739)
C. Plăvițu: Curs de fizică moleculară și termodinamică, Reprografia Universității București,1982, cap. 12: Fenomene superficiale (pag. 245-258)
J. Florea și V. Panaitescu: Mecanica Fluidelor, Editura didactică și pedagogică, București, 1986, capitolul I: Statica fluidelor, (pag.34-45)
Colectiv de autori: Dicționar tehnic englez-român, Editura tehnică, București, 1976.

De asemenea, am să confrunt varianta noastră, pe lângă varianta engleză cu variantele în franceză, germană și maghiară (aceasta este AC pe hu.wp)--ZOLTAN (discuție) 19 octombrie 2009 20:12 (EEST)[răspunde]

21.10.2009: Consultând literatura de mai sus am considerat că pentru versiunea românească este mai potrivită folosirea simbolului σ în loc de γ pentru notarea coeficientului de tensiune superficială. Litera γ este folosit în literatura anglo-saxonă. Pentru σ, denumirea corectă ete coeficientul tensiunii superficiale și nu tensiunea superficială, acesta din urmă este denumirea proprietății generale a lichidelor, sau prin abuz de limbaj se poate înțelege prin ea forța care este răspunzătoare de „întinderea” peliculelor de lichid. „Unghiul de contact” se numește de fapt „unghi de racordare” Am făcut modificările ce se impuneau.--ZOLTAN (discuție) 22 octombrie 2009 00:43 (EEST)[răspunde]
01.11.2009: Am completat subsecțiunea „Două definiții” cu aspecte care clarifică mai în detaliu legătura dintre modelul stratului superficial și fenomenul tensiunii superficiale, am subliniat distincția dintre forța de tensiune superficială și coeficientul de tensiune superficială, de asemenea am introdus formula de definiție pentru coeficientul de tensiune superficială. Tot la această secțiune am explicitat motivele pentru care la ața ce delimitează pata de săpun, în expresia forței, apare factorul numeric 2. Comparând conținutul secțiunii cu versiuni străine, cred că nu suntem cu nimic mai prejos.--ZOLTAN (discuție) 2 noiembrie 2009 01:06 (EET)[răspunde]