Discuție:Tacit

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

La adresa: CARTE DE OASPEŢI a domnului Pruteanu s-a pus următoarea întrebare:

- V-aș ruga să îmi spuneți dacă numele istoricului Tacitus păstrează aceeași formă și în limba română sau ar trebui scris Tacit. Pe internet găsesc folosite ambele variante și sunt puțin confuză. Inițial am păstrat forma latinească a numelui, însă cineva m-a corectat, dar încă nu sunt convinsă că merge să spunem Tacit. De asemenea, am găsit pe Wikipedia un articol în care numele complet al acestui istoric este scris Caiu Corneliu Tacitu, ceea ce mi se pare cam forțat în limba română. Dumneavoastră ce părere aveți?

RĂSPUNS: Regula de bază e simplă  : numele străine nu se schimbă. La această regulă, există, însă, un număr rezonabil de excepţii, între care se află şi multe nume latineşti, ale unor mari figuri, din litere, istorie, arte etc. Ca să nu bîjbîim, să vedem cum procedează specialiştii. Deschidem Literatura latină de Jean Bayet, trad. G. Creţia şi P. Stati, Ed. Univers, Buc., 1972, 848 pp. - v. şi mesajul 74541) şi găsim: Plaut, Cato Cenzorul, Terenţiu, Lucilius, Lucreţiu, Catul, Salustiu, Virgiliu, Horaţiu, Titus Livius, Tibul, Properţiu, Ovidiu, Fedru, Valerius Maximus, Lucan, Petroniu, Pliniu cel Bătrîn, Statius, Marţial, Iuvenal, Tacit, Pliniu cel Tînăr, Suetoniu, Apuleius, Aulus Gellius, Tertulian, Ammianus Marcellinus, Sfîntul Ieronim, Sfîntul Augustin, Sulpicius Severus, Ciprian. La fel grafiază, în text, şi autorii volumului Istoria literaturii latine (De la origini pînă la destrămarea Republicii), ed. a II-a, Ed. Did. şi Ped., Buc., 1977, 576 pp. (N.I. Barbu, E. Cizek, G. Creţia, L. Wald ş.a.). După cum se constată, numele de mare circulaţie culturală au fost românizate, ţine deja de tradiţie, şi uzul corect acesta este.


Prin urmare, numele de circulaţie în literatura ştiinţifică română e Tacit şi nu Tacitu. Propun schimbare titlului.--Miehs 10 ianuarie 2008 14:55 (EET)[răspunde]