Discuție:Presiune

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Notații

Apreciez și înțeleg contribuția Utilizator:79.114.250.235, care a modificat simbolul A pentru suprafață în S, însă situația este următoarea: în lucrările mai vechi (cum am învățat și eu) se nota cu S suprafața și cu A aria liberă (de exemplu la curgerea gazelor printre țevi), notații provenite din bibliografia franceză; actual notațiile s-au inversat, se notează suprafața cu A (mnemonic: „aria”) și aria liberă cu S (mnemonic: „secțiunea"), notații care provin din documentația engleză și germană. Acum aceste notații se predau așa în universitățile din România, scopul fiind unificarea notațiilor, în vederea facilitării programelor de credite transferabile. --Turbojet 26 februarie 2008 17:26 (EET)[răspunde]

Identificare/detectare calitativă senzorială[modificare sursă]

Ca mărime fizică presiunea este identificabilă calitativ prin senzația tactilă/presională.Acest enunt este justificat a fi in articol la fel cum la Forță este justificat enunțul: Ca mărime fizică forța este identificabilă calitativ prin senzația de contracție musculară recepționată de analizatorul kinestezic. Senzațiile vizuale(optice), auditive(acustice), tactile, termice, kinestezice sunt esentiale pentru a detecta mărimile fizice corespunzatoare.--MagnInd (discuție) 9 iunie 2010 12:58 (EEST)[răspunde]

Și cum detectați forța electromagnetică cu simțurile umane? Dar valorile parametrilor mult diferite de gama de sensibilitate a simțurilor? Detectarea mărimilor fizice, atât cât sunt capabile simțurile își are foarte bine locul la articolele despre simțuri, pe care vă invit să le creați. Vedeți cum sunt tratate aceste aspecte în sursele din fizică, respectiv biologie și scrieți articole diferite, care reflectă modul de abordare al acestor surse. Nu cred că o sursă care tratează simțul tactil dă formule de calcul pentru presiune etc. Cum ar veni să se pună la articolul simț tactil formularistica presiunii sau și a temperaturii pe considerația că într-o mică gamă o simte pielea? Sau la văz teoria radiației electromagnenice? Să fim rezonabili. Aceste articole, acum, sunt articole de fizică. Dacă sunteți în stare, faceți pe cele de biologie. Dacă nu sunteți în stare, continuați să insistați în alterarea articolelor care există. --Turbojet 9 iunie 2010 14:11 (EEST)[răspunde]

Interdisciplinaritate.Domeniu de aplicabilitate.Aspecte fizico-fiziologice[modificare sursă]

Chiar daca sunt articole de fizica e util a se sublinia aspectele fizico-fiziologice (v Flux luminos,Intensitate sonoră) si transdisciplinaritatea si domeniul general de aplicabilitate si fundamentele conceptelor fizice. Domeniul de sensibilitate al simturilor (ca la orice senzor) și variabilitatea individuală a sensibilitătii e alt aspect. Formularistica presiunii si a temperaturii e utila si fiziologic ca tratare cantitativă, dar la analizatorul vizual teoria detaliata a radiatiei nu e necesara, doar cateva referiri/formule sumare (ex curba de sensibilitate spectrala) si de asemenea formulele lentilelor sunt binevenite la analiza sistemului optic/vizual. Nu e nevoie ca o sursă care tratează simțul tactil să dea formule de calcul pentru presiune deorece e vorba de aspecte calitative . Nu incercati exagerarea detaliilor in locuri neadecvate. Textul introdus de mine referitor la senzatia muscular-kinestezică la articolul Forță e o referire sumara utila cititorului nefamiliar cu subiectul .Cu ce (vă) deranjează acest enunt in articolul respectiv?

In plus articolele despre mărimi fizice sunt de interes general, nu sunt monopolul categoriei fizică.--MagnInd (discuție) 9 iunie 2010 15:08 (EEST)[răspunde]

Un exemplu de cum nu este cazul să fie împrăștiat un articol de fizică este energie. Citiți cu atenție istoricul acelui articol, să vedeți cât de prost a putut ajunge pentru că s-au pus în el tot felul de „aspecte interdisciplinare”. --Turbojet 9 iunie 2010 15:30 (EEST)[răspunde]
Desigur exprimări inexacte și bălărioase (vorbălării) ca și denumiri improprii (energie germinativă) din cauza cărora cei care au introdus elementele respective în articol aveau impresia că sunt justificate în exemplul mentionat e un contraexemplu de interdisciplinaritate sau de pseudointerdisciplinaritate. Interdisciplinaritatea de interes la articolele despre mărimi fizice e din domeniul biofizic sau fizico-fiziologic.--MagnInd (discuție) 9 iunie 2010 21:38 (EEST)[răspunde]
Mă îndoiesc că presiunea în sine este simțită de simțurile tactil/kinestezic. Scăderea presiunii (pe munte) sau creșterea ei (la scufundare) nu se simt. Doar deformarea țesuturilor (eventual în urma unei presiuni locale) este simțită. Cum am spus, consider potrivit ca aplicațiile măririmilor fizice în diferite domenii să fie tratate la subiectul respectiv (chestiunea dv. la simțul tactil/kinestezic). Cum aplicațiile sunt nenumărate, chiar și simpla lor menționare aici va duce la articole încâlcite, căci fiecare va dori să menționeze aplicația de care se ocupă. --Turbojet 7 decembrie 2010 23:14 (EET)[răspunde]
Este important de subliniat baza senzoriala (aspecte biofizice) a marimilor fizice primare (presiune, forta, temperatura, curent electric sau camp electric si magnetic, flux luminos, intensitate sonora) prin referiri sumare de circa 2 propozitii care nu incalcesc textul articolelor. Marimile fizice (primare) la care e necesar de subliniat aspecte biofizice se pot numara pe degete, ca si modalitatile senzoriale.Detaliile suplimentare privind modul de functionare al analizatorilor desigur ca sunt de introdus in articolele despre analizatori.Perceperea presiunii prin senzatia tactila desigur ca are loc prin deformarea locala a receptorilor tactili din piele. Reducerea presiunii la altitudini ridicate se percepe prin senzatii la nivel pulmonar prin ingreunarea respiratiei. Similar pentru scufundare (reflexul de scufundare declansat prin senzatia presiunii apei pe fata). Analizatorul cutanat (pielea) are receptori pentru presiune, temperatura, curent electric (senzatie electrica).

Exista nume sonore care au subliniat importanta aspectelor senzoriale cum ar fi Hermann von Helmholtz si Ernst Mach.--79.116.83.21 (discuție) 19 decembrie 2010 19:55 (EET)Si este bine asa !!!!!!!!Eu asa am invatatAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de 84.117.1.220 (discuție • contribuții).[răspunde]