Discuție:Octavian Goga

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Precizie futila[modificare sursă]

Ce sens are sa fim asa precisi ? " la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor," ? cam lame...

De ce e lame? Poate sunt oameni care nu știu unde e Rășinari și îi interesează și adresa exactă. Exprimarea lasă de dorit, dar informația nu are nimic lame în ea.--Strainu (دسستي‎21 mai 2011 23:49 (EEST)[răspunde]

Text de titlu[modificare sursă]

Toate citatele, aprecieril critice, fac din articol un ceva imposibil de citit. Nu se poate face ceva in privina lor, sa fie pastrate doar 1-2 mai importante? Nu stiu in ce masura aprecierile critice aduc informatii in plus...adica e discutabil. Cert e ca daca sunt excesive, articolul devine greoi si cu greu cineva se incumeta sa inceapa sa-l citeasca.--Radufan 13 octombrie 2006 00:17 (EEST)[răspunde]

„Protestul” lui Eliade și Cioran[modificare sursă]

Sunt menționate trei surse pentru această afirmație, că ar fi protestat împotriva legilor anti-semite. Nu pot să comentez cele două referințe care nu sunt pe Internet, dar sursa de pe Internet, [1], dovedește, după părerea mea, tocmai contrariul, anume că Eliade și Cioran au susținut legile anti-semite. De exemplu:

  • „Cine a infestat „contextul“, adica ambianta sociala a vremii, cu idei agresive – chemari la „barbarie“, ca acelea facute de Cioran, sau insinuarea ca padurile vor trebui prefacute in spinzuratori, emisa de Eliade – nu mai poate poza intr-o biata „victima a contextului“.
  • „Simpla idee a necesitatii purificarii etnice, inclusiv prin mijloace administrative, idee avansata explicit de Eliade si cuplata cu „avertismentul“ ca evreii... pregatesc o ofensiva...”.--Mycomp (discuție) 28 iulie 2009 02:42 (EEST)[răspunde]
Aveți dreptate. Greșala mea a fost că în conspectele mele, cartea lui Florin Țurcanu apare împreună cu cele două articole critice ale lui A-P. Iliescu, pe care nu m-am mai obosit să le recitesc. Florin Țurcanu și alți curățitori de pete ai lui Eliade pomenesc despre protestele sale contra expatrierii evreilor și știu că au mai fost și alții, țaraniști, conservatori și „de stanga” (nu dintre „liberali”!), puțini, dar au fost. Am rectificat fraza din articol pană voi găsi referințele potrivite. Alex F. (discuție) 28 iulie 2009 12:16 (EEST)[răspunde]

Articolul pare pe alocuri subiectiv, in special in cadrul acelor paragrafe care vorbesc despre faptul ca 225000 evrei din Romania au fost lasati fara cetatenie si drepturi. Imi pare ca pledati pt. faptul ca oarecum autoritatile romane ar fi avut obligatia sa-si asume responsabilitatea fata de indivizi care nu au putut dovedi ca sunt cetatei romani. Acei evrei nu ai perdut nici unul din dreprurile pe care nu le aveau oricum datorita lipsei de cetatenie! si aceeasta consideratie e valida si in prezent: nici un stat nu are obligatia sa apere indivizi care nu isi pot dovedi cetatenia fata de statul respectiv. cel mult acesti indivizi se pot numi imigranti ilegali. cel mai clar este prezenta situatie a mexicanilor din SUA. Staul arizona a emis o lege prin care orice individ care este gasit pe teritoriul sau fara acte care sa dovedeasca legalitatea prezentei lui in Arizona este considerat ilegal si expulzat/deportat. Si totusi acesta lege nu a fost pusa nici sub seama xenofobiei si nici a intolerantei, ci ca un drept al guvernului Arizonei si american de a lua mesuri impotriva celo care incalca LEGEA. (Versiunea introdusă la 9 august 2010 21:04 de 128.23.24.13 (discuție))

La vremea respectivă o bună parte a populației României - cu deosebire rurală, dar nu numai - nu deținea documente de cetățenie, multora li se considera cetățenia pe baza atestatului de prestare a serviciului militar. Decretul lui Goga nr. 169 din 21 ianuarie 1938 privind revizuirea cetățeniei, menționa clar că se referă exclusiv la evrei. Cum ar fi fost considerată LEGEA Arizonei dacă ar fi stipulat că se referă numai la mexicani? Ar fi fost declarată anti-constituțională, așa cum a fost, dealtfel, și legea lui Goga. Citez din articol:
-Goga vorbea de 500.000 de așa-ziși „vagabonzi”, pe care „nu-i putem considera ca cetățeni români”. Octavian Goga propunea deportarea în Madagascar a celor 500.000 de evrei, în timp ce Istrate Micescu, ministrul de externe din guvernul Goga-Cuza, declara: „Este urgent să ne măturăm curtea, căci este inutil să tolerăm la noi toate aceste gunoaie”.
-Octavian Goga politicianul, propulsat la conducerea populației majoritare, și-a surclasat învățătorii în împilarea populațiilor minoritare și s-a dovedit a fi extremist de dreapta, xenofob, cu vederi fasciste și net antisemite. Istoricul Florin Constantiniu scrie în lucrarea „O istorie sinceră a poporului român” că marele poet Goga se înmlăștina, întrucât „se credea și se voia un «duce» sau «führer» român”.
-Vedeți și ...Regele a adus la guvern doi lideri de mici partide de extremă dreaptă: poetul Octavian Goga și profesorul A. C. Cuza, șeful unui partid axat exclusiv pe antisemitism (Neagu Djuvara: O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, p.242, ed. Humanitas, ediția a XI-a, 2010.).
Articolul suferă de subiectivitate prin faptul că-l tratează pe marele poet cu manuși și nu-l prezintă - ca lider politic execrabil - sub aspectul care i s-ar fi cuvenit. -Alex F. (discuție) 15 mai 2011 13:10 (EEST)[răspunde]

Recent, un vechi și bun prieten mi-a dat un telefon să îmi semnaleze faptul că fiului său i-a revenit, la școală, sarcina de a pregăti o succintă prezentare a “poetului pătimirii noastre” – Octavian Goga. Cum de mai mulți ani, nici Academia Română, nici alte instituții, cu atât mai puțin Ministerul Culturii, nu au făcut nimic pentru reeditarea operei poetului de la Ciucea, prietenul meu a recomandat fiului său să caute informații pe internet. Evident că principala sursă a fost Wikipedia, unde, în legătură cu moartea poetului român, uite ce se vehiculează: “La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia. “

Autorul informației stupide și inexacte (în ce privește exclusive moartea propriu zisă și cauzele acesteia), dacă ținem cont de notele de la subsolul acestui articol, pare a fi nimeni altul decât cunoscutul istoric literar (comunist) Ion Dodu Bălan.


Desigur, articolul consacrat pe site-ul Wikipedia poetului și omului politic român Octavian Goga conține și multe alte inexactități, erori sau abordări de evidentă rea credință. Dar să revenim, pentru început, la citatul de mai sus. În primul rând ne aflăm în fața unor nepermise inexactități. Pentru clarificarea acestor afirmații, precizăm că la data de 5 mai 1938, poetul însoțit de colaboratori apropiați, dar în absența soției sale, Veturia Goga, plecată să-l întâlnească pe ministrul de Externe al momentului, Nicolae Petrescu Comnen, spre a-i aduce la cunștință rezultatul discuțiilor avute de soțul ei cu importanți oameni politici și de stat de la Budapesta în legătură cu probema spinoasă a revizionismului, a plecat la Cluj . Deși demis în mod odios din funcția de prim ministru, la data de 10 februarie (nu 11 februarie 1938, cum eronat se afirmă în articolul din Wikipedia), de odiosul rege Carol al II-lea, acestuia îi era teamă de fostul său premier și decisese suprimarea fizică a acestuia spre a evita eventuala revenire, pe fondul situației dezastruoase, politic și social economic, în care se afla țara, a extremei drepte la Putere într-un viitor nu prea îndepărtat. Prin urmare, când se afla la Cluj, profitând de faptul că poetului îi plăcea berea, s-a pus la cale otrăvirea lui, la restaurantul New York, de către agenții lui Mihail Moruzov, din însărcinarea directă a lui Carol al II-lea. Revenit la Ciucea, în aceeași zi de 5 mai 1938, otrava administrată poetului de agenții lui Moruzov își face treptat efectul. În cursul serii de 5 mai , poetul intră în comă. Medicul din Ciucea, un oarecare dr. Perciun, nu sesizeză, însă, otrăvirea poetului. El a confundat manifestările și cauza morții cu o congestie (nu infarct!) cerebrală. De altfel, marele medic dr. Iuliu Hațieganu, venit, la solicitarea telefonică a Veturiei, la căpătâiul lui Goga, l-a apostrfat extrem de dur pe dr. Peciun reproșându-i că nu a sesizat otrăvirea acestuia și nu a decis luarea, din timp, a măsurilor ce s-ar fi impus. După cum se vede, poate și pentru a nu o speria prea tare,Veturie Goga I s-a comunicat că ar fi vorba despre o banală “tensiune arterială”.

În același articol consacrat poetului se fac o serie de erori foarte grave în ceea ce priește atribuirea exclusive lui a tuturor exceselor anti-semite ale momentului. Pobabil că cineva are interesul, în continuare, al punerii la zidul infamiei a poetului pătimirii noastre și a trecererii cu vederea a politicii scelerate a lui Carol al II-lea, cea mai sinistră personalitate a istoriei moderne a României. Dacă autorul acestui text de prezentare a poetului a fi avut inspirația să depășească, ca sursă de informare, textile dogmatice datorate lui I.D. Bălan și ale altor imitatori ai acestuia, ar fi putut constata că inițiativa adoptării majoității legilor anti-semite și a întregii politici aferente i-a aparținut lui Carol al II-lea. La acest capitol vor trebui revăzute și analizate în consecință declarațiile făcute, prin interviurile acordate unor publcații vest europene, de regele de rușinoasă amintire Carol al II-lea și de omul politic Istrate Micescu, cel impus lui Octavian Goga de rege ca ministru de Externe în guvernul prezidat de el, imediat după instaurarea acestui Cabinet. Noi nu urmărim să îl scotem pe Octavian Goga basma curată, dar nici nu putem tolera ca, la peste 70 de ani de la moartea lui, încă să i se atribuie doar lui toate faptele și exagerările în tratarea minorității evreiești din țara noastră în perioada interbelică . Antisemitismul nu a fost inventat și pus în practică de români și cu atât mai puțin de Octavian Goga . Recomandăm celor sinceri interesați de cunoașterea adevărului să urmărească atitudinea, în această materie, în perioada la care ne-am referit, nu doar a politicienilor români, dar și a celor din Ungaria, Jugoslavia, Franța, Polonia, precum și din alte țări europene . Este nedrept să se perpetueze, chiar și pe un site prestigious asemenea celui citat de noi, o serie de inexactități și etichete mincinoase promovate, de obicei, de politrucii regimului comunist . Să fi devenit, în acest sens, la 20 de ani de la căderea comunismului din România, site-ul Wkipedia tribuna de luptă (și de promovat etichete dogmatice și mincioase) a vechilor ideologi comuniști, care, ca să pară credibili, recurg, iată, la opinii (și texte) aparținând istoricului și universitarului I.D. Bălan?

Pentru a sluji adevărul – și numai adevărul -, dar și pentru o informare corectă a publicului cititor, cer administratorilor site-ului Wikipedia să elimine, cât mai curând posibil, orice informații inexacte, de sorginte și inspirație comunistă, în legătură cu poetul și omul politic român Octavian Goga. Nu cred că slujește nimănui proferarea, în continuare, a unor abordări de inspirație comunistă, sau a unor inexactități grosolane și grosiere în legătură cu viața și activitatea sa. Atrag respectuos atenția celor de la Wikipedia că, referitor la poetul și omul politic român, au fost scrise, de la apariția, în 1971, a monografiei semnate de I.D. Bălan, numeroase alte lucrări și studii, demne de luat în seamă, care nu au ținut cont de restricțiile sau indicațiile dogmatice ale vreunor autorități sau comisari comuniști. Deci, ar fi de dorit, pentru sporirea prestigiului și credibilității site-ului dvs., să depășiți faza documentării exclusive și excesive din lucrările deficitare ale lui I.D. Bălan sau ale unor epigoni mediocri și prolicși ai acestuia!

http://contiu.blogspot.com/ (Intervenție introdusă la 14 mai 2011 22:08 de 89.137.111.156 (discuție))

Teoria conspirației prezentată de anonimul de mai sus este interesantă și plauzibilă în acea tristă perioadă istorică, în care instrumentele politice ubicuitare erau pistolul, bâta, ștreangul și otrava dar, chiar dacă respectivul colaborator ar fi asistat pesonal la aceste evenimente, prezentarea unor surse notabile - și nu un blog pe net - este sine qua non --Alex F. (discuție) 15 mai 2011 13:36 (EEST)[răspunde]
Textul de mai sus apare pe site-ul NapocaNews.ro, sub semnătura lui Dan Brudașcu (un politician, traducător și istoric literar despre care aflăm tot pe NapocaNews.ro că a obținut un doctorat în filologie cu o teză dedicată lui Octavian Goga). Un alt articol pe tema morții lui Goga (scris de același Dan Brudașcu) poate fi găsit în Revista Pro-Saeculum. Tot Dan Brudașcu este cel care a sugerat autorităților dezhumarea lui Goga pentru a clarifica circumstanțele morții acestuia, conform Hotnews. Răzvan Socol mesaj 13 martie 2013 22:35 (EET)[răspunde]