Discuție:Masă

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Masă este un subiect de care se ocupă Proiectul Fizică, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre fizică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
ÎnceputAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Inerție vs cantitate de substanță[modificare sursă]

[]Din câte știu, masa măsoară inerția unui corp, și nu cantitatea de substanță din el. Laur2ro 25 iulie 2006 11:56 (EEST)[răspunde]

"In sistemul absolut al dimensiunilor fizice (sistem edificat de Thomson) masa are dimensiunile lungime la puterea a treia/timp la puterea a doua". Am indoieli (mari) asupra acestei afirmatii din articol, poate cineva sa confirme daca e corecta fraza? 3 februarie 2008 04:28 (EET) Up AMDATi 27 iunie 2008 12:46 (EEST)[răspunde]

Despre sistemul absolut al marimilor fizice edificat de Thomson aminteste o nota din subsolul paginnii cu nr 360 din lucrarea "Dialectica in fizica moderna" scrisa de M.E. Omeleanovski si aparuta in 1982 la Editura Politica. citat: " Cu ajutorul constantei gravitationale γ se poate elibera sistemul de unitati L M T de unitatea fundamentala [M]. pentru aceasta se considera γ egal cu 1 , adica scriem egalitatea [γ]=[L la a 3-a x M la -1 x t la -2]. De aici obtinem [M]=[L la a 3- a x T la -2]. In infrapagina la referinta 38 scrie: W. Thomson, care a edificat sistemul LT, l-a numit "sistem gravitational absolut". In lucrarea lui Mircea Oncescu "Marimi si unitati in fizica" aparuta la Editura Tehnica in 1955, Vol I la pagina 35 in tabelul 1-3, pe prima coloana este dat sistemul LT , in care masa este L la a 3-a x T la -2. iar forta este L la a 4 -a x T la -4. In infrapagina se arata ca " dimensiunile masei si fortei in sistemul LT au fost calculate cu relatiile F=m x a si F= m la a 2-a/r la a 2-a fiindca s-a considerat constanta gravitationala γ drept o marime fara dimensiuni". --82.76.136.241 8 august 2008 13:28 (EEST)[răspunde]

Forta de inertie care apare la orice modificare (variatie) a nivelului de miscare (ca directie, intensitate sau sens) este direct proportionala cu cantitatea de substanta din care este constituit corpul. Masa unui corp este data de masa tuturor particulelor componente. Fiecare particula componenta are masa ei. Nu exista particule fara masa. Mai exista masa (dar mult mai mica) si in legaturile dintre particule, caci legaturile se comporta ca si particulele caci poarta energie si forta. Masa este aceea asupra careea se face transferul de miscare in cursul interactiunii (cu campul accelerator) si capatand miscarea (energia cinetica) sufera accelerarea dupa directia campului accelerator.

Cred ca acest ultim paragraf poate fi introdus in textul articolului, venind ca o buna completare a articolului.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.76.136.241 (discuție • contribuții).

Ați introdus paragraful, dar nu văd la ce folosește. Cei care vin să citească articolul nu sînt specialiști, ei vin să afle ce este masa. Informațiile despre particule și masa înmagazinată în energiile de legătură nu fac decît să-i nedumerească și mai mult. — AdiJapan 30 octombrie 2008 11:46 (EET)[răspunde]

Citat din; "Atractia universala" de Maria-Elena Piticu, aparuta la Editura Stiintifica si Enciclopedica in 1978, colectia "Stiinta pentru toti" Nr 50, pag 28; "Trebuie sa mentionam faptul ca un corp sferic omogen atrage alte corpuri ca si cum intreaga masa ar fi concentrata in centrul sau. Putem sa aproximam Pamantul cu o sfera de raza R=6371Km avand masa m Daca notam cu g acceleratia gravitationala (normala la suprafata Pamantului n.n.) si cu m’ masa unui corp oarecare situat pe suprafata Pamantului, atunci avand in vedere ca greutatea corpului este data de relatia G=m’·g putem scrie: m’·g= k·(m·m’)/(R la a 2-a) , unde k este constanta atractiei universale. Din relatia de mai sus rezulta (pentru masa Pamantului n.n.) m=g·(R la a 2-a)/k." Daca amplificam aceasta relatie cu 4·π obtinem ca: m=4·π·(R la a 2-a)·g/4·π·k. Adica masa (gravifica) a unui corp sferic este data de produsul acceleratiei gravitationale normale la suprafata corpului g inmultita cu suprafata (inchisa a) corpului si multiplicata cu factorul 1/4·π·k, factor similar cu εo de la interactiunile electrice. In formula masei gravifice apare acceleratia gravitationala g (in m/s la a 2-a), care este miscare, ceeace justifica (sustine) afirmatia ca masa este sursa de miscare in universul fizic si deci este si masura a miscarii. Se pune problema daca putem introduce in textul articolului definitia masei gravifice ca produsul acceleratiei gravitationale normale cu suprafata inchisa care margineste corpul, in acord cu dimensiunile fizice al masei specificate in articol?.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.76.136.241 (discuție • contribuții).

Masa apare ca marime fundamentala doar pentru aplicatiile tehnice. Din punctul de vedere al fizicii, deoarece genereaza campul gravitational si campul de inertie, evidentiate prin fortele fizice respective, masa este sediu al miscarii sau isvor de miscare. Si prin aceasta este masura specifica a miscarii. Formula lui Einstein W=m·c² atesta tocmai acest fapt, care nu poate fi ignorat. Fundamentala este doar miscarea. Iar miscarea este descrisa (se exprima) prin relatii intre spatiu l si timp t . Sigur ca exprimata in acest fel masa nu mai apare ca marime fundamentala.

Până una-alta suntem nevoiți să folosim limitatul sistem internațional, cu lacunele lui. Așa că să-l folosim așa cum este el -- chestiunile de fizică avansată își au și ele locul la Wikipedia, însă în articolele specializate, nu aici. --Gutza DD+ 14 ianuarie 2009 03:05 (EET)[răspunde]

Este regretabil ca le ingraditi absolventilor de liceu si de facultate (celor carora le este destinata enciclopedia) posibilitatea unei informari cat mai complete asupra sensului fizic al conceptelor fizicii. Definitia de clasa a 5- , pe care ati lasat-o, poate fi trimisa la enciclopedia scolarilor. Sfatul batranilor ce spune?. Este de acord cu aceasta amputare?.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.76.136.241 (discuție • contribuții).

Este regretabil că nu reușiți să înțelegeți ce vi se scrie. Vă rog recitiți cu atenție paragraful de deasupra. --Gutza DD+ 19 ianuarie 2009 12:23 (EET)[răspunde]
E simplu:1re Conférence Générale des Poids et Mesures (1889). Până ce organismele internaționale în domeniul greutăților și măsurilor nu adoptă o altă definiție, suntem nevoiți să acceptăm masa ca mărime fundamentală.SI nu ține cont de teorii ci se bazează pe consensul exprimat de reprezentanții experților naționali în domeniul unităților de măsură și a metrologiei.Teortic, sigur că se pot construi „n” sisteme de unități de măsură, în funcție de diverse principii, dar la ora actuală unanim aceptat este SI-ul.--ZOLTAN (discuție) 29 ianuarie 2009 23:47 (EET)[răspunde]

Citat "Masa este o mărime fizică FUNDAMENTALĂ în SI, deci este IMPOSIBIL să fie m=l3/t2 - daca ar fi asta adevărat atunci nu ar mai fi FUNDAMENTALĂ ... - WikiUser1994 (discuție) 4 ianuarie 2009 21:52 (EET)"

Nu este vorba de definitia masei in conventiile internationale adoptate de experti, ci de intelesul fizic al conceptului de masa, adica ceeace isi propune (implica) titlul articolului. Masa definita in sistemul absolut al marimilor fizice asigura legatura logica intre cele trei aspecte al masei fizice ; masa inertiala, masa gravifica si masa energetica, aspecte care sunt tratate pe mai multe pagini in enciclopediile in limbi straine si nu exclude deloc sistemul intrenational SI Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.76.136.241 (discuție • contribuții).

Se spune in toata astrofizica moderna, ca masa deformeaza sau curbeaza spatiul fizic. Aceasta inseamna ca masa interactioneaza cu spatiul fizic si ca masa inerta este tocmai masura interactiunii substantei cu spatiul. Altfel spus masa este masura ancorarii substantei in spatiu. Aceasta cred ca ar fi ideea esentiala care ar trebui retinuta in definitia masei. Numai ca daca nu este scris in carti asa, este interzis a se exprima aceasta. 2A02:2F0B:8000:5EC:44A8:8DF7:6CF7:664B (discuție) 10 mai 2017 12:36 (EEST)[răspunde]

Hotărâți-vă. Ori „se spune în toată astrofizica modernă”, ori „nu este scris în cărți așa”. —Andreidiscuție 10 mai 2017 12:44 (EEST)[răspunde]

Discriminarea masa vs greutate[modificare sursă]

Am introdus o informatie referitor la diferentierea celor doua concepte pe un administrator s-a grabit s-o considere test cand era mai potrivit ca atitudine wikicolegială sa introduca un nc despre data exacta a diferentierii celor doua.--86.120.44.145 (discuție) 15 iulie 2013 20:19 (EEST)[răspunde]

text adus de pe pagina de discutie utilizator:

În locul lui Victor aș fi procedat la fel. Afirmația Distingerea celor două mărimi este de dată recentă din timpul lui Galilei și Newton pentru mine n-are sens. Cum adică „de dată recentă” dacă e „din timpul lui Galilei și Newton”? Și apoi, când a trăit Galilei și când Newton? Dacă ați vrut să spuneți ceva, reformulați. Deocamdată propoziția nu merită să rămână nici măcar cu {{nc}}. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 15 iulie 2013 20:46 (EEST)[răspunde]
De data recenta dpdv al istoriei fizicii.--86.120.44.145 (discuție) 15 iulie 2013 21:05 (EEST)[răspunde]

terminare text inserat.

Un alt administrator se repede la reveniri pripite dupa precizarea despre durata pe care n-am apucat s-o inserez in articol. Se pare ca atitudinile pripite (din partea administratorilor) sunt destul de frecvente pe rowiki.

Este vorba de durata recentă dpdv al istoriei fizicii sau al vechimii conceptelor stiintifice.--86.120.44.145 (discuție) 15 iulie 2013 21:24 (EEST)[răspunde]

Ulterior reformulării afirmatiei intr-o formă necontestabilă, se găsește un utilizator să se afle in treabă si să facă un test evident- eliminarea unei afirmații valabile - test pe care administratorii nu mai au interes să-l remarce.--86.120.44.145 (discuție) 17 iulie 2013 18:53 (EEST)[răspunde]

Propoziția introdusă de dvs. este incorectă, cel puțin din punct de vedere gramatical. Chestia asta cu etichetele nu funcționează așa cu vreți dvs. După cineva v-a contestat enunțul, este problema dvs. să îl completați cu o sursă. Ideea că adăugați din start text nereferențiat cu eticheta necesită citare este fabuloasă. Eticheta care semnalează o problemă este pusă ca problema să fie rezolvată, nu ca să postați text cu probleme la „adăpostul” etichetei. Mai mult nu am de adăugat. --Hype supper (discuție) 17 iulie 2013 21:07 (EEST)[răspunde]
Ce deficiente gramaticale considerati ca are propozitia introdusa? Este fabuloasa cerinta ca rezolvarea unei probleme semnalate de o eticheta sa se faca practic instantaneu.--86.120.44.145 (discuție) 20 iulie 2013 11:05 (EEST)[răspunde]
Ca să nu lungim degeaba discuția asta ridicolă, care nu e despre subiectul masă, ci despre ce era mai potrivit, atitudine wikicolegială, reveniri pripite și formă incontestabilă, n-ar fi mai „potrivit” să citați referința și gata? -- Victor Blacus (discuție) 17 iulie 2013 21:32 (EEST)[răspunde]
Desigur ar fi potrivit de citat o referinta daca ar fi neaparat neacesar.
Discutia nu poate fi ridicola, eventual prelungirea ei. Exista doua nivele de structurare a discutiei indisolubil legate : unul legat de enuntul propriu-zis iar altul procedural legat de actiunile unor contribuitori.
Ridicol este faptul de a cere citare intr-un articol care nu are nicio alta citare, alta era situatia daca articolul era plin cu citari de surse si se introducea o afirmatiei fara citare.--86.120.44.145 (discuție) 20 iulie 2013 11:00 (EEST)[răspunde]

text adus de la discutie utilizator:

Am observat contributiile dv la articole despre mărimi fizice. In acest context v-as solicita feedback referitor la vechimea conceptului masă raportat la vechimea celui de greutate pagina de discutie de la masă.--86.120.44.145 (discuție) 17 iulie 2013 19:06 (EEST)[răspunde]

Îmi cer scuze, m-au interesat conceptele fizice în sine, în măsura în care am avut nevoie în practică de ele, dar nu istoria lor pe ani. Pentru o opinie autorizată aș avea nevoie de documentare, însă acum mi-am prins urechile cu un curs care trebuie redactat cât mai repede și nu am timp. Ca exprimare, eu prin expresia „de dată recentă” înțeleg ultimii câțiva ani, nu ultimele câteva secole. Mă rog... fiecare... asta e. --Turbojet 18 iulie 2013 22:36 (EEST)[răspunde]

continuare discutie:

Se poate reformula prin eliminarea expresiei ambigue „de dată recentă”: Vechimea conceptului de masa este mult mai mica decat cea a conceptului greutate.--86.120.44.145 (discuție) 20 iulie 2013 11:00 (EEST)[răspunde]

Reformularea reformularii sper că poate fi introdusă fără obiecții in articol și fără citare absolut obligatorie a unei surse.--86.120.44.145 (discuție) 20 iulie 2013 11:15 (EEST)[răspunde]

Vechimea conceptului poate avea efect asupra modului de abordare al unei chestiuni aparent banale ca de exemplu calculul distantei parcurse la decelerarea unui corp cu o viteza initială sub actiunea fortei de frecare pana la oprire.

Dacă se subliniază echilibrul de forte raportat la forta de greutate si inlocuirea masei functie de greutate egalitatea

Ffrecare= Fdecelerare devine coef frecare * greutate (reactiune normala) = greutate * raportul acceleratiilor de decelerare si gravitationala.

Aceasta abordare nu necesita insistenta pe masa ci subliniaza rolul acceleratiilor.--86.120.44.145 (discuție) 20 iulie 2013 11:38 (EEST)[răspunde]

Apoi se poate introduce acceleratia in expresia distantei pana la oprire. Se pare că rolul raportului acceleratiilor a fost subliniat in experimentele lui Galilei.--86.120.44.145 (discuție) 20 iulie 2013 11:53 (EEST)[răspunde]