Discuție:Lista șefilor de stat ai României

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Lista șefilor de stat ai României este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.


Titlul articolului e "Lista președinților României", nu "Lista șefilor de stat", așa că în forma actuală articolul e greșit... Ori schimbă cineva titlul (eu nu stiu cum să schimb titlul), ori listăm numai președinți (asta știu să fac.) Dmaftei 16 februarie 2007 17:20 (EET)[răspunde]

Statul este o instituție.

  • Președinte - Persoană care conduce un organ de stat, o instituție, o organizație de stat, o asociație (dex)
  • Șef - Persoană care conduce o organizație, o instituție etc.; conducător (dex)
  • Lista poate fi consultată în O istorie a românilor. Ion Bulei. Ed Meronia, București 2007 -- Pixi discuție 16 februarie 2007 17:48 (EET)[răspunde]
Era suficient să redenumești articolul, definițiile sunt perfect inutile și neavenite... Dmaftei 16 februarie 2007 18:15 (EET)[răspunde]
Ce este inutil și neavenit, nu am înțeles ce vreți să spuneți? (folosiți vă rog o formulă de politețe). -- Pixi discuție 16 februarie 2007 18:21 (EET)[răspunde]
Dacă vrei să continui discuția asta scrie la http://ro.wikipedia.org/wiki/Discuție_Utilizator:Dmaftei. Dmaftei 16 februarie 2007 18:26 (EET)[răspunde]
Discuția trebuie să rămână aici căci despre acest articol vorbim. Am motivat de ce lista era corectă și cu titlu trecut și cu acesta, ba chiar mai mult am adus și o sursă bibliografică. Prin urmare am făcut exact ce spune regulamentul wp. O zi bună. -- Pixi discuție 16 februarie 2007 18:29 (EET)[răspunde]
Bun, hai să ramână aici... Mă îndoiesc că sursa bibliografică îi listează pe Cuza sau pe Mihai ca președinte al României. Șef de stat, da, doar că șef de stat și președinte al unui stat sunt lucruri diferite. (Arată-i unui francez o listă de présidents de France care-l include pe Ludovic al XIV-lea, vezi ce reacție obții...)
Inutilă și neavenită este insinuarea că cererea mea inițială (ori schimbă cineva titlul articolului, ori listăm doar președinții României) s-ar datora faptului că probabil nu știu că președinte și șef inseamnă, în cele mai multe cazuri, cam același lucru. Știu. Problema e că președinte al unui stat și șef de stat NU înseamna același lucru, și în interesul acurateții n-ar trebui să amestecăm mere cu pere.
O zi bună și ție, Pixi :-) Dmaftei 16 februarie 2007 19:09 (EET)[răspunde]

președinte vs șef de stat[modificare sursă]

Pixi, nu-nțeleg ce sursă trebuie... Regina Angliei e șef de stat, este și președintele Angliei?! Ion Bulei spune de Cuza că a fost președintele României?! Hai să fim rezonabili... Dmaftei 16 februarie 2007 21:41 (EET)[răspunde]

Sursa am cerut-o pentru ce ați șters http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lista_%C5%9Fefilor_de_stat_ai_Rom%C3%A2niei&diff=820104&oldid=819971.
Ar trebui să scriem titlul Domnitori (Cuza a fost domnitor al Principatelor Unite), regi, președinți, locotenențe domnești, șefi interimari (cum a fost Iliescu în '89) din România, dar mi se pare cam ciudat și cam mult. Încercați vă rog să completați articolul și să adăugați surse pentru adăugări. Conform politicii wp nu căutăm adevărul și nici nu cercetăm istoria, o relatăm conform specialiștilor în istorie.-- Pixi discuție 16 februarie 2007 21:52 (EET)[răspunde]
Cred că pe undeva pe parcursul discuției ai pierdut din vedere faptul că obiecțiunea mea a fost la titlul Lista PREȘEDINȚILOR... pentru o listă care conține președinți, regi, domnitori, etc., altfel nu văd de unde și până unde ideea că ar trebui să scriem titlul așa cum sugerezi mai sus... Sugestia mea (pe care poți s-o revezi la-nceputul paginii) a fost că ori ținem titlul neschimbat dar atunci ținem numai președinți în listă, ori ținem lista dar atunci schimbăm titlul. NU am zis să facem titlul Domnitori, regi, președinți, etc.; Lista șefilor de stat e un titlu foarte bun. Greu de înțeles cum o chestiune atât de simplă declanșează o discuție atât de amplă... Dmaftei 17 februarie 2007 00:02 (EET)[răspunde]
Ideea mea era (este) să avem liste complete pe subiectul Politica în RO. Dacă am avea o listă doar cu președinți, ar fi nevoie de încă o listă cu cei 3 regi apoi încă o listă cu 1 domnitor o altă listă cu 1 locotenența. Ce am făcut a fost un compromis. Despre compromisul acesta se poate discuta. Aștept idei, dar nu mi se pare util să avem 3 liste separate cu câte 1 rând. Dar oricum cum vedeți problema? Și cred că ar trebui să așteptăm și alte opinii...-- Pixi discuție 17 februarie 2007 00:06 (EET)[răspunde]
Păi... Cine-i împotriva Listei șefilor de stat ai României?! N-am zis să facem liste separate, am zis să avem un titlu adecvat pentru lista de la Cuza încoace. Nu știu despre ce compromis vorbești... Singura problemă cu lista în forma actuală e Regența între 1927 și 1930; Mihai a fost rege în perioada aia (chiar dacă era minor), iar regele ESTE șeful statului. Dar vrei surse, chiar pentru ce e evident... Dmaftei 17 februarie 2007 00:32 (EET)[răspunde]
A, că mi-am adus aminte... Dacă-ți face plăcere să mi te adresezi la persoana a II-a plural, foarte bine, dar nu mă deranjeaza să mă tutuiești. Dmaftei 17 februarie 2007 00:36 (EET)[răspunde]
Ok cum spuneți. Văd că aveți cunoștințe despre această perioadă, vă așteptăm să contribuiți și la Lista de miniștri de externe ai României - Lista de miniștri de finanțe ai României - Lista de miniștri de interne ai României - Lista de miniștrii apărării naționale ai României. Sunt câteva zeci de articole care (vă) așteaptă să fie create. Succes. -- Pixi discuție 17 februarie 2007 00:43 (EET)[răspunde]
Mulțumesc de invitație, Pixi, dar cred o să mă rezum cam la o contribuție pe lună, având în vedere că modificarea pe care am facut-o (chestiune de un minut) a dus la o discuție (în mare parte inutilă) de câteva ore... Pot să fac lucruri mult mai folositoare cu timpul meu liber. O să mai încerc, cândva, și ro.wiki... Dmaftei 17 februarie 2007 04:02 (EET)[răspunde]
Din istoric se vede motivul discuției [3]. Dar cum spuneam sunt atâtea articole care vă așteaptă să le începeți sau să le dezvoltați încât nu vă mai rețin cu discuții. Vă așteptăm cu nerăbdare contribuțiile.-- Pixi discuție 17 februarie 2007 09:58 (EET)[răspunde]

Despre (unele) date[modificare sursă]

Nu știu care este sursa datelor cu privire la funcția de Președinte al României, dar ele sunt în bună măsură greșite, pentru că data de la care începe mandatul nu este data alegerilor (care se pare că s-a luat ca punct de reper), ci data depunerii jurământului în fața camerelor Parlamentului. Pyretus 27 mai 2007 01:28 (EEST)[răspunde]

Există o notă în prima linie a articolului, iar jos aveți și sursa, o postez și mai jos, puțin mai mare:

  • Ion Bulei. O istorie a românilor. Editura Meronia. București 2007, pg. 266-267

Pe wikipedia scriem după surse, nu după alte repere sau idei. Dacă aveți surse care să infirme cele spuse în articol prezentați-le, deși mă îndoiesc, lista este întocmită de Ion Mamina, unul din cei mai mari specialiști în istorie, alături de Bulei și Scurtu.-- Pixi discuție 27 mai 2007 02:46 (EEST)[răspunde]

Din păcate și bunul Homer mai doarme câteodată, iar aici avem dovada clară că așa stau lucrurile. Cu atât mai mult cu cât problema este juridică mai degrabă decât istorică. Să vorbim însă concret. Între 22 dec și 27 dec 1989 România nu a avut președinte. Funcția de președinte al CFSN a fost înființată la 27 dec, prin Decretul Lege nr.2/1989 al CFSN. La ceeași dată, Ion Iliescu era numit președinte al CFSN. Sursa: Monitorul Oficial, nr.4/27.12.1989.
Mai departe. CPUN-ul s-a constituit printr-un decret-lege publicat și intrat în vigoare la 14.02.1990. Sursa: Monitorul Oficial nr.28/14.02.1990. În mod evident, la 06.02.1990, Iliescu nu putea fi președinte al CPUN așa cum susține dl. Mamina. De altfel, ultimele acte semnate cu titulatura "președinte CFSN" datează din 10.02.1990. Sursa: Monitorul oficial nr.27/10.02.1990.
Alegerile din 20 mai. NICIODATĂ în țările democratice data începerii mandatului nu coincide cu data alegerilor. Alegerile s-au desfășurat pe baza Decretului Lege nr.92/1990. Momentul începerii mandatului era reglementat de art.81 - prezentarea hotărârii CSJ de validare a alegerilor în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului. Aici Monitorul Oficial este din păcate neclar. Cert însă că ultimul act semnat de Iliescu ca preșdinte CPUN datează din 16.06.1990 (vezi M. Of.84/16.06.1990), ceea ce infirmă din nou sursa pe care o citați.
În fine, potrivit art.83 din Constituție, mandatul Președintelui se exercită de la data depunerii jurământului în fața Parlamentului. De aici încolo lucrurile sunt mai clare, pentru că din 1992 avem publicate Declarațiile Parlamentului prin care se ia act de începerea exercitării mandatului (atenție însă, contează nu data publicării, ci aceea a depunerii jurământului, așa spune Constituția). Surse: Monitoarele Oficiale nr. 270/30.10.1992, 318/29.11.1996, 685/20.12.2000, 1235/21.12.2004.
Sper că îndoielile dvs sunt spulberate. Cu voia dvs. am scos și formatul mare al sursei pe care ați indicat-o. Nu era necesar. Pyretus 28 mai 2007 10:43 (EEST)[răspunde]
Cred că ce ați făcut mai sus se numește cercetare originală. Detalii Cercetare originală. Am revăzut sursa, este exact așa cum scrie în articol (Președintele Consiliului FSN și Președintele CPUN) -- Pixi discuție 28 mai 2007 10:51 (EEST)[răspunde]
Îmi pare rău, dar sunt pur și simplu revoltat. Este EVIDENT că sursa citată este eronată pentru toate datele de după 1990. Sursa originală care trebuie luată în considerare este Monitorul oficial. Sunt stupefiat că asta este considerată cercetare originală, este pur și simplu necesitatea de a cântări între două surse și a hotărî care este preferabilă. Pyretus 28 mai 2007 10:58 (EEST)[răspunde]
Am recitit articolul despre cercetare originală. Sunt în continuare stupefiat. Cum se paote exclude ca sursă Monitorul Oficial??? Nu este suficient de credibil??? Ceea ce am scris mai sus este elementar pentru orice jurist care se respectă și nu se încadrează la "idei originale". Lucrările de specialitate juridică confirmă ceea ce am spus mai sus cu privire la momentul începerii mandatului Președintelui - anume data depunerii jurământului. A se vedea, de pildă Cristian Ionescu - Drept constituțional și instituții politice , Ediția a II-a, All Beck, p.468Pyretus 28 mai 2007 11:18 (EEST)[răspunde]
Conform Wikipedia:Verificabilitate Wikipedia nu este un forum de discuții în care se aduc argumente și se stabilește adevărul, ci o colecție de informații de încredere, a căror valabilitate este lăsată pe seama specialiștilor, și care poate fi demonstrată numai prin referire la lucrări bibliografice. -- Pixi discuție 28 mai 2007 11:28 (EEST)[răspunde]
Toate afirmațiile mele de mai sus sunt susținute, punct cu punct, de surse tipărite, deci sunt verificabile. Mulțumesc că faceți referire la specialiști, îmi revendic onoarea de a fi unul dintre ei cu privire la acest subiect. Repet, problema nu este de originalitate, ci de a stabili care sursă este mai credibilă, respectiv una originară (sic!) (adică Monitorul Oficial) sau una derivată (cazul cărții citate, scrisă de un istoric reputat, dar nespecialist pe probleme juridice)... Pyretus 28 mai 2007 11:37 (EEST)[răspunde]

Contradicție[modificare sursă]

În pagină apare că:

1. în perioada 30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948 președintele Prezidiului Permanent al Marii Adunări Naționale a fost Constantin I. Parhon (în două faze) în timp ce la pagina Marea Adunare Națională [4] apare așa:

2. 30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948: Mihail Sadoveanu (președinte); Ștefan Voitec, Gheorghe Stere și Ion Niculi (vicepreședinți) și abia de la 13 aprilie 1948 - 2 iunie 1952: Constantin I. Parhon (președinte)

Enciclopediile străine agreează varianta a doua. Care e realiatatea? --84.250.128.4 (discuție) 3 februarie 2012 00:22 (EET)[răspunde]

Din articolul Constantin Ion Parhon reiese că: În perioada 13 aprilie 1948 - 2 iunie 1952, Parhon a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române (funcție echivalentă cu cea de șef al statului). În infocasetă apare o dată diferită. --GEO (discuție) 3 februarie 2012 00:44 (EET)[răspunde]
La enciclopediaromaniei.ro am găsit mai multe amănunte: Constantin Ion Parhon, Petru Groza. --GEO (discuție) 3 februarie 2012 01:51 (EET)[răspunde]

Mihail Sadoveanu a fost și el președinte al MAN, „Ca recompensă pentru această orientare, devine președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcția politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist și se bucură de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.”

Călușaru' (discuție) 7 iulie 2012 13:49 (EEST)[răspunde]

Președinti interimari[modificare sursă]

„Pe perioada suspendarii presedintelui Traian Basescu acesta nu si-a exercitat mandatul.Atributiile sale in limitele constitutionale pentru situatia de jure si de facto care a aparut prin suspendarea sa au fost preluate de catre presedintii interimari.In situatia in care acesta nu ar fii revenit in functie, durata mandatului sau ar fi fost retinut pana la data suspendarii sale de catre Parlament.Acesta deoarece referendumul confirma suspendarea sau o infirma.Presedintele interimar aflat atunci in functie si-ar fii exercitat mandatul pana la data depunerii juramantului de catre un nou presedinte ales. Am rugamintea sa nu mai modificati pagina in situati in care nu aveti referinte documnetare cu privire la o situatie.Wikipedia retine faptele din punct de vedere istoric si nu tine cont de vreun partizanat politic” Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Gheo13 (discuție • contribuții).

Iar eu am rugămintea să nu mai ștergeți contribuțiile altor utilizatori odată cu revertul dvs. (de exemplu wikizarea introducerii, formatarea tabelului etc.). --Bătrânul (discuție) 24 decembrie 2014 10:14 (EET)[răspunde]
Deși constituția nu este foarte limpede asupra chestiunii, avem indicii temeinice dacă analizăm textul ei. Interimatul funcției de președinte e asigurat de președintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaților în ordine, care își păstrează funcția inferioară ierarhic în acea perioadă. Suspendarea președintelui ales nu înseamnă demitere, căci cf. articolului articolului 95, „Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.” Dar ce citim mai departe, la articolul 97? „(1) Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces.” Deci e clar ca bună ziua că dacă referendumul nu și-a atins scopul, funcția nu a fost vacantă. Deci interimarul nu avea cum să fie șef de stat în perioada interimatului, căci președintele suspendat era în continuare în funcție. Dacă e nevoie de mai mult, iată articolul 98: „(2) Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.” Deci interimarul are atribuții semnificativ reduse. --Mihai (discuție) 31 decembrie 2014 02:20 (EET)[răspunde]
PS: Nu văd nici un semn de partizanat, nici nu mi-e clar care ar fi fost miza. Dar ar fi bine ca înainte de a face astfel de modificări controversate în mai multe articole, acestea să fie discutate. --Mihai (discuție) 31 decembrie 2014 02:22 (EET)[răspunde]
psps:Presedintii interimari au semnat decretele pe perioada suspendarii presedintelui Basescu, asa cum rezulta din Monitorul Oficial.O sa va pun dupa Revelion si niste Monitoare spre consultare.Asa ca nu mai modificati pagina fara rost.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.113.198.17 (discuție • contribuții).

adaug mai jos si o legatura externa care infirma logica istorica a dumneavoastra http://www.cotidianul.ro/decrete-semnate-de-presedintele-interimar-al-romaniei-crin-antonescu-188768/ deci domnule Batrinu(Mihai)conform Constitutiei cine promulga legile?Dupa logica constitutuionala Presedintele in functie,care la acea data era Crin Antonescu si nu cel suspendat,care era suspendat si nu in functie.Nu mai acuzati inutil de vandalism.Stergeti contributiile altor autori dupa bunul plac.Veniti cu argumente juridice.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.113.198.17 (discuție • contribuții).

Intervin în această discuție în urma cererii lui 79.113.198.17 de a proteja pagina. În primul rând doresc să atrag atenția tuturor celor implicați (79.113.198.17, Dan Mihai Pitea, Sîmbotin) că aici nu este vorba de vandalism, ci de o dispută editorială. Asta înseamnă că se aplică WP:R3R și nici revenirile nesfârșite nu sunt acceptabile, chiar dacă s-au făcut în zile diferite. Încercați să purtați o discuție deschisă, prin care să ajungeți la un compromis și de-abia apoi să editați paginile.
Personal, cred că anonimul are dreptate când îl adaugă pe Văcăroiu. Conform introducerii existente înaintea acestei toamne electorale, aceasta nu este o listă a președinților, ci "Lista prezintă domnitorii, regii sau organul de stat care s-a aflat la conducerea României." (sublinierea mea). După mine, asta înseamnă că oricine a condus de facto România, chiar și o zi, trebuie menționat în această listă. Că îl trecem ca președinte interimar sau președinte al Senatului e o discuție separată.--Strainu (دسستي‎31 decembrie 2014 16:12 (EET)[răspunde]
Formal: Dispută editorială este dacă anonimul va și discuta, altfel reverturile repetate vor trebui îndepărtate.
Substanțial: Văcăroiu și Antonescu sunt deja menționați la Note. Cred că e de ajuns. Dacă acceptăm că pe perioada suspendării nr. 1 Văcăroiu a fost șef de stat, atunci corelând cu articolul 97 care nu prevede vacantarea funcției de președinte pe perioada suspendării, înseamnă că România a avut în acea perioadă 2 șefi de stat. Ceea ce e absurd.
Organ se referă la instituții, nu la persoane. De exemplu la prezidiul care a preluat șefia statului după abdicarea regelui Mihai, după 30 decembrie 1947, care a fost un organ colectiv. Dar nu la Înalta regență dintre 1927 și 1930, când șef de stat era regele minor. --Mihai (discuție) 31 decembrie 2014 16:33 (EET)[răspunde]
PS: În conformitate cu Legea 406/2001 (e de fapt singura lege care folosește sintagma „șef al statului” - constituția nu o face) foștii șefi ai statului au dreptul la o indemnizație în plus față de alte salarii și pensii și la o locuință din partea statului român. În declarațiile de avere din 2014 ale lui Antonescu (link) și Văcăroiu (link) nu se găsește urmă de așa ceva. --Mihai (discuție) 31 decembrie 2014 17:26 (EET)[răspunde]
Nu e absurd ca într-o anumită perioadă să fi fost formal mai mulți șefi de stat (instituții sau persoane), atâta timp cât unul singur a exercitat atribuțiile respective. OK, Mihai era rege între 1927-1930, dar a luat el vreo decizie specifică funcției? Dacă nu, e normal să îi trecem pe cei care au exercitat funcția, pentru că ei erau de facto la conducere. De altfel, în prezent în listă este menționat în mod explicit că Regența a fost la conducere. Propun două soluții, ambele echivalând cu mutarea notelor în prima coloană:
  • aceste situații să fie tratate la fel ca și cea cu regența: Băsescu să aibă 5 intrări, dintre care în 2 să scrie: Traian Băsescu (suspendat; atribuțiile funcției au fost exercitate de ...
  • Pe lângă intrarea cu Băsescu, care își păstrează datele curente și notele cu privire la suspendări, introducem încă 2 intrări pentru Văcăroiu și Antonescu, cu datele corespunzătoare și la note mențiunea "Președinte interimar în timpul suspendării lui Traian Băsescu".
Faptul că cei 2 nu au primit case și pază confirmă doar ce ai spus tu mai sus, că ei nu devin președinți, ci își păstrează funcția. Mie asta mi se pare nerelevant ca și criteriu de incluziune în listă, ceea ce contează sunt atribuțiile lor. Cât privește faptul că aceste atribuții sunt reduse, limitarea se referă doar la partea de politică internă, și nu la reprezentarea externă sau la conducerea armatei, care sunt principalele atribuții ale unui șef de stat.--Strainu (دسستي‎31 decembrie 2014 18:23 (EET)[răspunde]
Păi la regență nu este nici un dubiu. Acolo toate actele din monitorul oficial poartă antetul regelui Mihai, plus că regența i-a jurat supunere în parlament. Nu au cum să fie puși pe trepte egale, nici măcar protocolar nu erau. Acolo ajunge clar ce e deja în tabel. Plus că regența a mai funcționat și înainte de moartea lui Ferdinand I, când Ferdinand a mers într-o vizită în Franța. --Mihai (discuție) 31 decembrie 2014 18:46 (EET)[răspunde]

Cred că ar trebui în primul rând să ne gândim la cititori. Dacă aș fi curios să consult o astfel de listă (indiferent de stat) aș dori în primul rând să aflu care au fost șefii de stat care au condus țara pe o perioadă semnificativă de timp (sau măcar asta să fi fost intenția, chiar dacă au abdicat/și-au dat demisia/au fost asasinați/etc prematur). Este evident că interimatul este o situație atipică și nu reprezintă intenția reală a poporului și/sau a clasei conducătoare. Or o astfel de listă de șefi de stat ar trebui în primul rând să indice voința (și putința), nu atât situațiile atipice. Acestea fiind spuse, odată ce m-aș lămuri în privința șefilor de stat non-interimari, ar fi rezonabil de presupus că aș dori să consult – separat – și lista șefilor de stat interimari. De ce separat? Fiindcă mi se pare greșit să fie reprezentați în același fel Iliescu, Băsescu, Văcăroiu și Crin Antonescu, în condițiile în care primii doi au fost șefi de stat pentru aproape un sfert de secol, în vreme ce ultimii doi au fost șefi de stat aproape un sfert de an. Prin urmare aș propune separarea articolului în două secțiuni, cea de-a doua fiind dedicată explicit șefilor de stat interimari. --Gutza DD+ 2 ianuarie 2015 18:57 (EET)[răspunde]

Două puncte.

1. În forma actuală, articolul conține deja toate informațiile, fără a ridica la rang de șef de stat niște persoane care e posibil să nu dețină acest rang.

2. Problema este că în acest caz nu definim criteriul de incluziune al unei liste, ci completăm o listă a șefilor de stat, în măsura în care „șef al statului” este o sintagmă consacrată de legiuitor, cum am arătat mai sus. Deci dincolo de argumente, avem responsabilitatea să aducem dovezi foarte solide că cei doi șefi ai Senatului chiar au fost în perioada în care au fost locțiitori „șefi ai statului”. Eu m-am mulțumi cu orice document oficial în acest sens (dar nota bene, nu cu articole de presă).--Mihai (discuție) 3 ianuarie 2015 20:32 (EET)[răspunde]

O dovadă, dacă doriți mai multe și complete mă tem că ne trebuie abonament la Monitorul Oficial. --Silenzio (discuție) 3 ianuarie 2015 23:40 (EET)[răspunde]

Parafrazându-l pe Gutza și eu cred că ar trebui în primul rând să ne gândim la cititori și să le oferim informații complete. Dacă lista se numește Lista șefilor de stat ai României atunci Văcăroiu și Crin Antonescu nu pot fi excluși, deoarece pe perioada suspendărilor lui Băsescu au avut aceste atribuții conform Constituției României. Au semnat acte, au primit delegații străine etc au acționat pe perioade scurte ca șefi ai statutului. Cele bune, --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 00:00 (EET)[răspunde]

Mihai, Silenzio, conform art. 98 din Constituția României, un președinte intermar nu poate exercita atribuțiile prevăzute la art. 88, art. 89 și art. 90. Reiese faptul că ceea ce nu poate să facă un președinte interimar este insignificant, raportat la îndatoririle unui președinte cu drepturi depline. --Wintereu 4 ianuarie 2015 00:23 (EET)[răspunde]
Mulțumesc. I-am prezentat lui Dan Mihai Pitea o dovadă deoarece a cerut-o. Pentru mine problema e mult mai simplă. Au fost cazuri când președintele în exercițiu a fost suspendat? Au fost! Au fost președinții senatului în aceste perioade șefi ai statului? Au fost! Deci, trebuie să apară în această listă, deoarece lista se referă la șefii statului. Nu se cer alte condiții. Cele bune, --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 01:57 (EET)[răspunde]

Silenzio, nu văd pe cineva care să susțină că președinții interimari ar trebui să lipsească cu desăvârșire; singurul detaliu în discuție este greutatea pe care le-o acordăm. Din câte mi-am putut da seama, cele trei opinii aflate acum pe masă sunt următoarele:

  1. Includem președinții interimari în lista principală (vizibilitate identică cu cea a șefilor de stat „plini”)
  2. Includem președinții interimari în notele de subsol (vizibilitate mult mai mică)
  3. Includem președinții interimari într-o listă separată (vizibilitate similară, dar separați vizual)

Mie mi se pare că varianta pe care am propus-o (a treia deasupra) ar trebui să împace și capra și varza (bașca mi se pare că satisface bine și nevoile cititorilor pentru completitudine și greutate relativă). --Gutza DD+ 4 ianuarie 2015 11:10 (EET)[răspunde]

Hm, greutatea, vizibilitatea etc, adica discutam iar discutii sa nu stam linistiti. Mie mi se pare ca unora li s-a casunat pe interimarii de dupa '89, deoarece nu luati in discutie locotenenta domneasca din 1866 sau primul mandat al lui Parhon si basca nu pricep pe ce criterii unii trebuie prezentati mai marunt decat altii. Este o lista tabelara si cronologica si logic este sa o lasati asa cum este acum: completa!
Io i-as pune marunt pe cei din perioada comunista, deoarece nu i-am ales noi, ci rusii. Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 14:17 (EET)[răspunde]
Dacă sub numele interimarului am pune Ad-interim - eventual legat intern de Interimat, nu ar fi o soluție comodă și eficientă pentru totă lumea ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 4 ianuarie 2015 15:06 (EET) P.S. Dacă se face legătură internă către Interimat, atunci pagina respectivă va trebui dezvoltată un pic din redirect spre Guvern interimar în pagină de sine stătătoare. P.P.S. Am modificat temporar fără legătură internă, ca să vedeți cum arată].[răspunde]
Și lui Iliescu în mandatul dinainte de mai 1990 ce-i puneți? Dar Locotenenței domnești din 1866? și tuturor mandatelor cu statut provizoriu? --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 15:18 (EET)[răspunde]
Gândim și facem cum e mai bine asfel încât să fie reflectată obiectiv realitatea istorică. --Accipiter Q. Gentilis(D) 4 ianuarie 2015 15:24 (EET)[răspunde]

Silenzio, discutăm discuții pentru că s-a ajuns la încălcări ale R3R și cătăm consens. Ok, de acord, sunt multe excepții și s-ar fragmenta continuitatea listei dacă le-am muta pe toate în altă secțiune. Ce-ar fi atunci să indicăm greutatea de netăgăduit mai mică a interimarilor printr-o modificare a fondului tabelului pe rândurile corespunzătoare acestora? --Gutza DD+ 4 ianuarie 2015 15:28 (EET)[răspunde]

Gutza, m-am amestecat în discuție, dintr-un accident, deoarece am dorit să-i fac un bine lui Mihai semiprotejând pagina, apoi m-am trezit chestionat și mi-am expus părerea că interimarii au fost șefi de stat la fel cum au fost și cei cu statut provizoriu, spre exemplu și consider că lista nu trebuie fragmentată. Acum să răspund întrebării de mai sus, din punctul meu de vedere coloana Note își face treaba, dar dacă doriți să schimbați fonturi, fonduri etc așa să fie, dar să nu ne aplecăm doar asupra interimarilor, ignorând celelalte cazuri speciale care pot crea discuții mai târziu. --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 16:02 (EET)[răspunde]
P.S. Întrebări în cele 2 cazuri (Văcăroiu și Antonescu) - în opinia mea:
  1. Au fost șefi de stat în perioadele respective ? Răspuns: Da.
  2. Este cazul să figureze în listă ? Răspuns: Da.
  3. Au avut un statut aparte ? Răspus: Da.
  4. Acest statut este cazul să figureze distinct în listă ? Răspuns: Da. Acest statut distinct trebuie clar și fără echivoc precizat
  5. Trebuie o listă separată, sau trebuie trecuți cu caractere mai mici, etc.... etc.... ? Răspuns: Nu, deoarece informațiile care țin de către situația lor particulară pot fi rezumate simplu prin precizarea caracterului „Ad-interim” +/- modificarea fondului pe rândurile respective ale tabelului (ceea ce vizual ar favoriza și mai clar identificarea)--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 ianuarie 2015 15:45 (EET)[răspunde]
Văcăroiu și Crin Antonescu nu au fost șefi de stat, așa încât prezența lor în această listă nu are justificare. Dimpotrivă, prezența lor în listă induce în eroare. Faptul că cineva îndeplinește treburile curente în numele altcuiva, nu-l face să obțină automat statutul celui pe care-l suplinește. Dacă Gabriel Oprea a preluat atribuțiile de premier pe timpul cât premierul Victor Ponta s-a aflat în concediu în Dubai, asta nu înseamnă că îl trecem pe Oprea în Lista prim-miniștrilor României. Sau adepții includerii lui Văcăroiu și Antonescu vor susține că Oprea a fost premier? --Mihai Andrei (discuție) 4 ianuarie 2015 16:56 (EET)[răspunde]
Mihai Andrei, mă scuzați, dar comparația dumneavoastră mi se pare absurdă. Cine a fost șeful statului în perioada 9 iulie - 27 august 2012? Președintele în exercițiu a fost suspendat de către parlament. --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 17:07 (EET)[răspunde]
Șef al statului a fost Traian Băsescu. De aceea mandatul său s-a terminat pe 21 decembrie 2014, adică nu s-a prelungit cu timpul în care atribuțiile sale au fost exercitate de Crin Antonescu. Asta înseamnă președinte suspendat: rămâne președinte până când poporul hotărăște altfel. În cazul nostru încercările de înlăturare din funcție au eșuat, așa încât Băsescu a rămas șef al statului din prima zi a primului mandat (21 decembrie 2004) și până în ultima zi a celui de-al doilea mandat (21 decembrie 2014). Între timp nu a fost nimeni altcineva șef al statului, cum în mod greșit credeți și încercați să propagați. Vă rog să acceptați că pe durata celor două mandate ale sale (de câte cinci ani), nimeni altul nu a fost șef al statului în afară de Traian Băsescu. Dacă doriți o listă cu interimari, este perfect legitim, ca listele cu antipapi sau orice altceva de interes, însă procedeul de a extinde o listă de mere, la pere, este greșit. --Mihai Andrei (discuție) 4 ianuarie 2015 17:19 (EET)[răspunde]
Cum a fost șef al statului, dacă a fost în incapacitate de a-și exercita funcțiunea? A fost pur și simplu pus pe bară de către parlament. I s-au luat sculele și trimis acasă. Nu puteți compara această situație cu un concediu. Un președinte suspendat își pierde pe perioada suspendării toate prerogativele, este nul, nu mai e șef al statului. Suntem o republică semiparlamentară.--Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 17:31 (EET)[răspunde]
Articolul 98 din Constituție: Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. Altfel spus, dacă președintele este suspendat, șef al statului devine, în ordine, președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților. --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 17:38 (EET)[răspunde]
Nu compar nimic cu nimic. Băsescu a fost șef al statului din prima zi a primului mandat (21 decembrie 2004) și până în ultima zi a celui de-al doilea mandat (21 decembrie 2014). Iar dumneavoastră încercați, nu știu de ce, să propagați ideea că în perioada respectivă România ar mai fi avut și pe altcineva drept șef de stat, ceea ce este greșit. --Mihai Andrei (discuție) 4 ianuarie 2015 17:58 (EET)[răspunde]
Oare de ce? Pentru că asta a fost realitatea?
Nici eu nu știu de ce vă opuneți faptelor? Băsescu în timpul mandatelor dumnealui și-a pierdut temporar atribuțiile, iar altcineva a trebuit să preia temporar frâiele funcției. Asta e realitatea.--Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 18:04 (EET)[răspunde]
Cum bine spuneți, Băsescu și-a pierdut exercițiul, nu însă funcția. A fost șef de stat suspendat, însă a rămas șef de stat. Iar lista noastră este una a șefilor de stat. Cea mai bună soluție ar fi menționarea acestei stări de fapt în coloana din dreapta. Enumerarea în listă a lui Văcăroiu și Antonescu cu poză și poziție separată constituie o falsificare a faptului că de la Ceaușescu încoace șefi de stat ai României au fost patru: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis, care se cer enumerați cu poză și cu perioada în funcție. Ceilalți doi, Văcăroiu și Antonescu, sunt de menționat, însă nu ca șefi de stat, ci ca observație. Punerea lor pe picior de egalitate cu cei patru enumerați corect, ar fi o inducere în eroare a cititorului neavizat. --Mihai Andrei (discuție) 4 ianuarie 2015 18:23 (EET)[răspunde]
Domnule Mihai Andrei, și-a pierdut temporar exercițiul funcțiunii, adică funcția. Repet România este o republică semiparlamentară, iar parlamentul, ales și el de popor, are această putere de a suspenda președintele, la fel cum președintele poate dizolva parlamentul. Pe cei doi domni, nu îi pune nimeni pe picior de egalitate, deoarece în note se precizează Președinte interimar al României, pe perioada suspendării Președintelui Traian Băsescu. Acești domni au fost temporar, pentru câteva săptămâni, șefii statului, iar eu nu înțeleg această împotrivire asupra unor fapte istorice clare și de dată recentă, cărora le-am fost cu toții martori? Din punctul meu de vedere nu e nevoie de niciun compromis, deoarece faptele îmi sunt clare precum lumina zilei.
Faceți cum doriți, mi-am expus părerea și voi încerca să mă opresc aici. --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 18:44 (EET)[răspunde]
Stimate domnule Silenzio, tocmai că și-a pierdut exercițiul funcțiunii, nu funcția în sine. Este o nuanță importantă, asupra căreia vă atrag atenția ca jurist, cu studiu în ordine, fără plagiate sau alte urâțenii. De ceva timp vă explic că Băsescu a rămas șeful statului pe perioada în care a fost președinte suspendat, iar dvs. insistați cu interpretări subiective ale unor articole din legea fundamentală. Din ultima dumneavoastră intervenție pot să înțeleg că sunteți de acord cu eliminarea pozelor lui Văcăroiu și Crin Antonescu din listă? --Mihai Andrei (discuție) 4 ianuarie 2015 19:01 (EET)[răspunde]
Nu mă lăsați să mă opresc :)). Deoarece sunteți jurist doresc să vă întreb pe un președinte interimar care ar suplini funcția de șef al statului în cazul de deces (Doamne ferește!) al președintelui l-ați introduce în listă?--Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 19:26 (EET)[răspunde]
Categoric nu. Ar fi situația de excepție în care președintele Senatului ar exercita atribuțiile șefului statului până la alegerea unui nou șef de stat. Dacă neavând o șurubelniță folosesc o linguriță în loc, ca să mă descurc, nu înseamnă că lingurița devine șurubelniță, ci înseamnă că am rezolvat o situație excepțională. --Mihai Andrei (discuție) 4 ianuarie 2015 19:37 (EET)[răspunde]
OK, am pus această întrebare deoarece mi-ați spus că interpretez subiectiv articolele constituției și voiam să văd cum interpretați ori-ul și sau-l din articolul 98.
Pe baza răspunsului dumneavoastră de mai sus mai întreb una: de ce nu reacționați la trecerea în listă a lui Iliescu în perioada decembrie '89 - mai '90, când, practic, Iliescu (numit de FSN) a asigurat un interimat până la organizarea alegerilor pentru președinție? --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 19:49 (EET)[răspunde]
Chestiunea ridicată de dumneavoastră este foarte interesantă, mai ales pentru perioada în care Nicolae Ceaușescu (în funcție) a mai trăit, adică 22-25 decembrie 1989). Propun să rezolvăm chestiunea respectivă într-o discuție separată, ca să încheiem lucrurile deja începute. Revin așadar cu întrebarea mea legată de acceptul înlăturării portretelor lui Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu din listă. --Mihai Andrei (discuție) 4 ianuarie 2015 19:57 (EET)[răspunde]
Concluzia ultimei chestiunii ridicate, cred că ar fi benefică discuției de față.
Mi-am expus părerea și precum am spus, voi accepta concluzia acestei discuții, oricare ar fi, dar nu suntem doar noi doi implicați în discuție. --Silenzio (discuție) 4 ianuarie 2015 20:05 (EET)[răspunde]
Mda, chestiunea se pare că trebuie rezolvată pentru toți „interimarii” și toate „interimatele” ... Iar apropo de exemplul cu șurubelnița, un capitol separat în această listă privind pe cei care au fost pe post de șurubelnițe, chiar dacă au fost de fapt la bază lingurițe, devine în contextul argumentației lui Mihai Andrei o opțiune atractivă. --Accipiter Q. Gentilis(D) 4 ianuarie 2015 20:17 (EET)[răspunde]
Dragi colegi
După cum spunea cineva mai sus, la urma urmelor lista aceasta este ceea ce ne dorim noi să fie.
  • Dacă este să fim extrem de scrupuloși și să interpretăm stricto-sensu sintagma „șef de stat”, România a avut de două ori definită ca atare o asemenea poziție:
  • în art. 30. al Constituției din 1938 care prevedea că „Regele este Capul Statului”.
  • în art. 71 al Constituției din 1974 care prevedea că „Președintele Republicii Socialiste România este șeful statului”. În acest caz lista ar trebui să conțină două persoane Carol al II-lea între 1938-1940 și Nicolae Ceaușescu, între 1974 și 1979.
  • Dacă dorim ca prin sintagma „șef de stat” să înțelegem pe cei care prin reglementări constituționale au fost definiți fie ca „deținători ai puterii supreme în stat” fie au fost nominalizați expres ca și „deținători ai puterii executive”, atunci la lista anterioară am putea adăuga pe cei patru regi, care primesc aceste atribuții prin Constituțiile din 1866 (Art. 35. - Puterea executivă este încredințată Domnului) și 1923 (Art. 39. - Puterea executivă este încredințată Regelui).
  • Constituțiile comuniste din 1948 (art.37 - Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Române este Marea Adunare Nationala a R. P. R.), 1952 (art. 22 - Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Române este Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Române.) și 1965 (art. 42 - Marea Adunare Națională este organul suprem al puterii de stat) definesc fără echivoc deținători colectivi ai puterii supreme (Marea Adunare Națională sau Consiliul de Stat), prin urmare nici o poziție individuală în stat nu ar putea pretinde că a fost „șef de stat”.
  • Dacă dorim să includem în listă și președinții de după 1989 trebuie să avem în vedere că nu există un text constituțional care: fie să îi nominalizeze ca „șefi ai statului”, fie ca „deținători ai puterii supreme în stat” fie ca „deținători ai puterii executive”. Constituțiile din 1991 și 2003 le atribuie expres doar „dreptul de reprezentare” (art. 80 - Președintele României reprezintă statul român).
După cum spuneam, depinde de noi ce fel de listă dorim. Lista de acum are un numitor comun: conține persoanele care au exercitat „dreptul de reprezentare” al statului român, indiferent dacă au fost șefi de stat sau nu. Poate pornind de aici putem găsi o soluție consensuală. Iar pentru „interimari” poate n-ar fi rău să fim consecvenți cu noi înșine și să adoptăm soluția de la caimacami.
Cu stimă --Macreanu Iulian (discuție) 4 ianuarie 2015 20:22 (EET)[răspunde]

Istoria României în date, Ed. Enciclopedică, București, 1971, sub conducerea lui Constantin C. Giurescu, enumeră la pag. 463 șefii de stat la fel ca în lista noastră, adică Cuza, locotenența, regii, apoi Parhon, Groza, Maurer, Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. Din atribuțiile președintelui rezultă fără echivoc că este șeful statului (promulgă legile, art. 77; desemnează candidații pentru funcția de premier, art. 85; semnează tratatele internaționale, art. 91; este comandantul forțelor armate, art. 92; acordă grațierea individuală, art. 94 etc.). Chestiunea care necesită rezolvare grabnică este eliminarea portretelor lui Văcăroiu și Antonescu din listă, deoarece induc în eroare. --Mihai Andrei (discuție) 4 ianuarie 2015 20:52 (EET)[răspunde]

  • @ Silenzio. Nu, textul din Monitor nu e un argument că președinții interimari au fost șefi ai statului, ci că Antonescu a fost președinte interimar. Înseamnă că nu ați citit discuția dacă nu ați înțeles că tocmai despre asta se discută. Altfel nu a contestat nimeni că Văcăroiu și Antonescu au fost președinți interimari. Apropo, interimar înseamnă printre altele o persoană care exercită temporar atribuțiile alteia până când titularul se întoarce.
  • @ Iulian. Legea 406 din 2001 nu e text constituțional, dar consacră în legislația actuală a României sintagma de șef al statului fără a stabili un interval. Ca background info, ea a fost începută în 1996/2000 pentru a legaliza situația regelui Mihai, în atmosfera imposibilă a opoziției, care acuza un CDR ezitant că dă țara înapoi la „exploatatori etc”. Până la urmă a reușit să treacă abia în 2001, sub fosta opoziție, după împăcarea PSD-ului cu fostul suveran. Deci e aplicabilă cel puțin de oricând până în prezent. Prin faptul că Iliescu și Constantinescu beneficiază de indemnizațiile și privilegiile oferite foștilor șefi ai statului, e evident că oficiul de președinte intră în categoria șefi ai statului.
  • @ Mihai Andrei. Sunt de acord că versiunea fără interimari ar trebui să fie defaultul până la stabilirea unei versiuni general agreate. Măcar că anonimii care au vrut să o impună au acționat agresiv fără să argumenteze și că unul îl amenința pe Bătrânul cu datul în judecată. Eu sunt încă perplex că Silenzio a protejat articolul de anonimi, dar mi-a cerut să nu revin la versiunea fără interimari. Deci a protejat articolul de anonimi, dar păstrând versiunea agreată de aceia (și de el, se pare). Eu nu vreau să fiu acuzat că încerc să forțez ceva, dar până discuția asta se termină trebuie să ne asigurăm că nu dezinformăm incluzând persoane care poate nu au fost șefi ai statului. Deci mi se pare normal să ne repliem la minimul acceptat de toată lumea.
  • @ Toată lumea. Desfid pe oricine să găsească surse de încredere (texte oficiale ale statului sau istorice serioase, nu ziaristice) care îi identifică pe Antonescu și Văcăroiu ca foști șefi ai statului. Cât timp lista se numește a șefilor de stat, trebuie să ne asigurăm că chiar include doar șefi de stat. După cum am spus, m-am uitat în declarațiile lor de avere și nu am găsit indemnizații de președinte. --Mihai (discuție) 4 ianuarie 2015 21:09 (EET)[răspunde]
Am vaga senzație că obiectivitatea începe să lipsească, pe undeva... La urma urmei atâta timp cât poate persista în listă Locotenență domnească, eu unul cred că - eventual poate sta binemeritat - la nume, și Președinte interimar și cu asta se poate încheia bâlciul. La secțiunea Note se poate trece numele Președintelui Ad - interim și gata. Un anonim a aruncat o piatră și noi stăm aici și încercăm să o scoatem din apă ....--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 ianuarie 2015 21:45 (EET)[răspunde]
Urmăresc discuția cu interes. Cred că piatra trebuie scoasă din apă. -- Victor Blacus (discuție) 4 ianuarie 2015 21:51 (EET)[răspunde]
@Accipiter. Obiectiv este că am căutat să-mi falsific EU întâi poziția și nu am putut. De-aia am căutat în declarațiile de avere. Obiectiv e că trei persoane au contestat o informație sugerată de tabel (că interimarii au fost șefi ai statului, de același statut cu titularii), iar doi au adus argumente bune și de bună credință pentru perspectiva lor. Obiectiv este că până acum nimeni nu a prezentat o sursă care să susțină informația în cauză și nici un argument bun. Obiectiv vorbind, eu propun ca articolul să rămână în varianta fără intermediari, care conține toate informațiile necesare (nu se pierde nici o informație!!!!!!!), în timp ce layoutul face clar diferențele de statut.

Uite, îți desenez:

Așa nu: titular1  titular2  titular3  interimar1  titular3  titular4

Așa da: titular1  titular2  titular3      interimar1     titular3  titular4 --Mihai (discuție) 4 ianuarie 2015 22:24 (EET)[răspunde]

În varianta cu intermediari mai era o enormitate: scria acolo (despre Băsescu) „Reconfirmat în funcție în urma referendumului din 29 iulie 2012”, ceea ce este total greșit. Referendumul se referea la demitere („sunteți de acord cu demiterea...”), nu la vreo realegere sau reconfirmare în funcție („sunteți de acord cu întoarcerea...”). --Mihai Andrei (discuție) 4 ianuarie 2015 22:30 (EET)[răspunde]

Constitutia stabileste ca presedintele interimar va prelua toate atributiile unui sef de stat, cu 3 exceptii: nu va putea adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii, nu va putea dizolva Parlamentul si nu poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national. Restul prerogativelor, atat in domeniul politicii externe, cat si in domeniul apararii, vor fi asigurate de presedintele interimar. Mai precis, conform Constitutiei, acesta va putea incheia tratate internationale in numele Romaniei, va acredita reprezentantii diplomatici ai Romaniei si va putea aproba desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. De asemenea, seful statului, desi interimar, va fi comandantul fortelor armate si va indeplini functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparate a Tarii, pozitie din care poate declara mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. Tot printre atributiile presedintelui interimar se vor numara numirea in functii publice, acordarea in gradele de maresal, de general si de amiral, conferirea decoratiilor si a titlurilor de onoare. In acelasi timp, presedintele interimar va putea acorda gratierea individuala. Pana la data referendumului, presedintele interimar va fi presedintele Senatului, chiar si acesta putand fi suspendat din functie, daca va savarsi fapte grave, care incalca prevederile Constitutiei. Pe de alta parte principiul de baza este continuitatea la conducere.Cu totii cred ca aveti cunostiinta de celebrul slogan :Regele a murit !Traiasca regele.Daca Traian basescu ar fii fost demis prin referendum in termen de 3 luni de zile guvernul ar fii organizat alegeri pentru alegerea unui nou presedinte, iar presedintele interimar ar fii ocupat functia de sef al statului pana la depunerea de catre noul presedinte ales a juramantului.Deci , ar fi condus statul o buna perioada de timp.In aceasta situatie era tot interimar fara drepturi de sef de stat ?De unde a-ti fii calculat termenul noului presedinte ?Cu alte cuvinte dupa logica unor pareri exprimate aici in situatie suspendarii presedintele interimar nu este seful statului, dar in situatia demiterii da !El devine presedinte interimar odata cu suspendarea presedintelui , prin actul de suspendare adoptat de Parlament nu mai intervine nici un al act juridic, in concluzie presedintele interimar este seful satului in situatia suspendarii presedintelui ales.Acesta nu mai are nici o putere constituionala si nu mai exercita nici una din prerogativele unui presedinte. In alta ordine de idei, asa cum am scris mai sus procedura suspendarii i se aplica identic si acestuia(presedintelui interimar) daca incalca Constitutia.Deci, in concluzie functia de presedinte interimar este asimilata functie de sef de stat79.113.195.238 (discuție) 5 ianuarie 2015 21:35 (EET)[răspunde]

Voi cei din asa zisa diaspora vreti sa rescrieti istoria Romaniei dupa bunul plac.Ea se face si se scrie aici acasa.Si din pacate pentru voi fara voi. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.113.195.238 (discuție • contribuții).

Salamul cu soia nu-i un argument.--Mihai (discuție) 6 ianuarie 2015 00:02 (EET)[răspunde]

Ai destule argumente mai sus dar, tu ai facut o fixatie.Sper sa te convingi pana la urma.79.113.195.238 (discuție) 6 ianuarie 2015 00:10 (EET)[răspunde]

Am întrebat pe http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage?topicID=477619 . Dacă Văcăroiu primește bani în calitate de fost șef de stat, e clară treaba. Tgeorgescu (discuție) 20 martie 2015 20:41 (EET)[răspunde]
Se ridică însă întrebarea dacă acest site, avocatnet.ro, este o sursă de încredere pentru Wikipedia. --Bătrânul (discuție) 20 martie 2015 21:02 (EET)[răspunde]
Nu este sursă de încredere, în schimb pot fi oferite acolo argumente convingătoare. Tgeorgescu (discuție) 20 martie 2015 21:55 (EET)[răspunde]

Pe cine sa lamurim?[modificare sursă]

Pe cine sa lamurim si cu cine sa obtinem consesnsul cu sinbotin alias dan mihai pitea, alias mihai.aprorpo d-nul sinbotin isi spune la multi ani si se felicita singur pe pagina lui de discutii.pai d-nule sinbotin imi fac si eu 100 de conturi si fac ca tine esti de acord?.Pana sa apari tu nu era nici o problema cu acesta pagina.Wikipedia este pentru tine pagina personala de istorie?!.Doctor inginerule istoria nu este si nu va fii contrafactuala.Te avertizez ca daca mai modifici pagina iti blochez conturile.Nu mai utiliza conturi multiple sa iti impui punctul de vedere. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.113.251.50 (discuție • contribuții).

Anonimul a fost avertizat cu {{FAP}}. -- Victor Blacus (discuție) 3 ianuarie 2015 14:13 (EET)[răspunde]