Discuție:Lehliu Gară

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

NUMELE DE LEHLIU-GARĂ apare după ce a fost construită staţia de cale ferată de pe tronsonul Bucureşti-Feteşti în 1886 după Dan Ghinea în ,, Enciclopedia geografică a României ,, vol. ii Ed. Enciclopedică ,Bucureşti , 1997, pg. 115 - iar după I. Gh. Petrescu în lucrarea ,, Reţeaua Căilor Ferate Române ,,Ed. Transporturilor,1965,pg.50 menţionează anul 1887 . Pentru a se face distincţie între localitatea Lehliu, cunoscută mai mult sub numele de Lehliu-Sat şi staţia de cale ferată Lehliu , distanţate prin 6 km.,s-a încetăţenit pentru aceasta Lehliu-Gară. Staţia de cale ferată a fost construită în extremitatea sudică a moşiei Lehliu, proprietatea lui Gh.Lehliu ( Acesta a fost şi parlamentar în Adunarea Electivă din 1864 conform cu menţiunea de la pg.387 din ,, Istoria României ,, vol.iv,Ed. Academiei Române Bucureşti,1954. Numele de ,, moşia Lehliu ,, a dăinuit şi după preluarea acestei moşii de către Ulise Negroponte,probabil după ce Gh.Lehliu a fost numit stolnic ( menţiune în ,, Monografia Judeţului Ialomiţa ,, de A.Ursescu - 1906. În jurul staţiei de cale ferată s-a înfiripat treptat actuala aşezare omenească. Staţia de cale ferată Lehliu este menţionată şi în ,,Ciulinii Bărăganului ,, de Panait Istrati dar mai cunoscută este din serialul de tv. ,,Tanţa şi Costel ,,de I.Bîieşu. [[[[ Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Margescu (discuţie • contribuţii).

Lehliu-Gară - localizare în raport cu factorii naturali şi Lehliu- Gară evoluţie administrativă[modificare sursă]

 1. Lehliu-Gară localizare în raport cu factorii naturali . Localitatea este situată în Câmpia Română , subdiviziunea Câmpia Mostiştei, Câmpul Lehliu ( conform cu ,, Raionarea geomorfologică a României ,, întocmită de Gr. Posea şi L.Badea în 1984), la hotarul cu Bărăganul Sudic, într-o zonă de tranziţie silvostepă cu stepa                                           
 2. Lehliu-Gară - evoluţie administrativă . Între 1886 şi 1950 intră în componenţa Comunei Lehliu,Plasa Lehliu,Judeţul Ialomiţa,cu reşedinţa la Călăraşi ( Localitatea Lehliu a fost înscrisă pe harta militară rusească din 1853 , reprodusă în Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie pe 1912, pg.219 ,ca anexă la articolul ,, O fază în popularea ţărilor româneşti... ,, de Gh.Vâlsan. Între 1950 şi 1956 intră în componenţa Comunei Răzvani,Raionul Lehliu,Regiunea Bucureşti. În 1956 Comuna Răzvani e desemnată ca reşedinţă a Raionului Lehliu deşi  instituţiile administrative şi politice funcţionau în Lehliu (Sat). În 1957 instituţiile administrative şi politice sunt transferate de la Lehliu ( Sat) la Lehliu-Gară. În 1968 Lehliu-Gară devine comună în cadrul Judeţului Ialomiţa ,cu reşedinţa la Slobozia. În componenţa Comunei Lehliu-Gară au fost incluse şi satele Răzvani, Valea Seacă şi Buzoeni. În 1980 este dezafectat satul component Valea Seacă.În 1981 Comuna Lehliu-Gară ,în aceiaşi componenţă administrativă trece de la Judeţul Ialomiţa la Judeţul Călăraşi ,cu reşedinţa la Călăraşi.    
În 1989 localitatea este declarată ORAŞ

Lehliu-Gară - localizare în raport cu factorii naturali şi Lehliu- Gară evoluţie administrativă[modificare sursă]

 1. Lehliu-Gară localizare în raport cu factorii naturali . Localitatea este situată în Câmpia Română , subdiviziunea Câmpia Mostiştei, Câmpul Lehliu ( conform cu ,, Raionarea geomorfologică a României ,, întocmită de Gr. Posea şi L.Badea în 1984), la hotarul cu Bărăganul Sudic, într-o zonă de tranziţie silvostepă cu stepa                                           
 2. Lehliu-Gară - evoluţie administrativă . Între 1886 şi 1950 intră în componenţa Comunei Lehliu,Plasa Lehliu,Judeţul Ialomiţa,cu reşedinţa la Călăraşi ( Localitatea Lehliu a fost înscrisă pe harta militară rusească din 1853 , reprodusă în Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie pe 1912, pg.219 ,ca anexă la articolul ,, O fază în popularea ţărilor româneşti... ,, de Gh.Vâlsan. Între 1950 şi 1956 intră în componenţa Comunei Răzvani,Raionul Lehliu,Regiunea Bucureşti. În 1956 Comuna Răzvani e desemnată ca reşedinţă a Raionului Lehliu deşi  instituţiile administrative şi politice funcţionau în Lehliu (Sat). În 1957 instituţiile administrative şi politice sunt transferate de la Lehliu ( Sat) la Lehliu-Gară. În 1968 Lehliu-Gară devine comună în cadrul Judeţului Ialomiţa ,cu reşedinţa la Slobozia. În componenţa Comunei Lehliu-Gară au fost incluse şi satele Răzvani, Valea Seacă şi Buzoeni. În 1980 este dezafectat satul component Valea Seacă.În 1981 Comuna Lehliu-Gară ,în aceiaşi componenţă administrativă trece de la Judeţul Ialomiţa la Judeţul Călăraşi ,cu reşedinţa la Călăraşi.    
În 1989 localitatea este declarată ORAŞ